Vânarea europeană a evazioniştilor fiscali devine tot mai presantă. De când aşa-numitele “paradisuri fiscale” au devenit mai puţin atrăgătoare s-a intensificat căutarea de informaţii asupra celor care sustrag capital din ţările industrializate afectate de criză. Cancelarul Angela Merkel a decis să ridice ştacheta şi pentru aceasta nu a ezitat să adopte căi puţin ortodoxe, scrie Corriere della Sera de joi, citat de Agerpres.
Germania a anunţat la 9 iunie că a cumpărat, împreună cu landul Saxonia Inferioară, de la surse anonime care au oferit date sustrase nu se ştie bine cum, o listă cu 20.000 de nume, adrese şi conturi bancare ale unor cetăţeni germani titulari ai unor conturi în Elveţia. Preţul operaţiunii este de 185.000 de euro, care vor fi plătiţi în părţi egale de Berlin şi alte landuri în care locuiesc evazioniştii.
Berlinul este primul care deschide calea achiziţionării de date furate, demarând o adevărată vânare a evazioniştilor.
În realitate, la începerea tratativelor, în urmă cu câteva luni, cererea vânzătorului anonim era de a i se plăti 500.000 de euro, dar refuzul iniţial al autorităţilor, din cauza crizei şi a capitalului scăzut, el a scăzut preţul.
Noua achiziţie urmează după aceea mai răsunătoare, survenită în Renania de Nord-Westfalia, în luna februarie, când serviciile secrete au ajutat autorităţile că cumpere în Franţa, tot de la un anonim, probabil fost angajat al unei bănci elveţiene, o listă cu 1.500 de date, la preţul de 2,5 milioane de euro.
De aici s-a născut o controversă privind legalitatea unei astfel de achiziţionări, având în vedere că era vorba de date furate. Polemica a declanşat şi o serie de autodenunţări ale unor evazionişti, care au urmat până în prezent. Aceasta deoarece există multe liste oferite autorităţilor, dar nu toate guvernele landurilor au acceptat să le cumpere. Aşa s-a întâmplat în Baden-Württemberg, în sudul Germaniei, un land foarte bogat şi industrializat, unde liberalii, în coaliţie cu creştin-democraţii au refuzat să-şi dea acordul. Acum, odată cu precedentul Saxoniei Inferioare, ar putea să se răzgândească.
În Italia, recent, Garda de Finanţe a achiziţionat aşa-numita “listă Falciani”, după numele lui Hervé Falciani, fost angajat al băncii Hsbc din Elveţia, cu numele a peste 7.000 de presupuşi evazionişti. O adevărată “comoară” de 5,6 miliarde de euro, care este examinată acum de Gardă pentru a se verifica existenţa unor delicte de evaziune fiscală. Garda remite progresiv informaţiile birourilor competente din diferite zone.
În acest cadru acţionează şi procuratura din Torino, care a început de mai mult timp să ancheteze conturile în străinătate ale unor presupuşi evazionişti din Piemonte şi a solicitat comisia rogatorie magistratului din Nisa pentru “lista Falciani”. Garda de Finanţe a obţinut-o mai repede, datorită cooperării dintre forţele de poliţie ale ţărilor din Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD).
Tocmai demersul împotriva evaziunii iniţiat în ţările din OECD a dus la semnarea protocolului de “asistenţă fiscală mutuală” de către 35 de state, care va ajuta la “combaterea evaziunii şi a eludării fiscale”. Şi premierul Silvio Berlusconi, preşedintele prin rotaţie al OECD, a reafirmat angajamentul guvernului italian faţă de schimbul de date privind contribuabilii, exprimat şi în legea finanţelor aprobată recent.
Elveţia nu a aderat însă la protocolul OECD privind schimbul de informaţii în materie fiscală, deoarece consideră că “standardele actuale ale OECD sunt suficiente iar anumite puncte ale convenţiei ridică probleme”.
