Presedintelui Romaniei ii este impus de prerogativele constitutionale, ca si de legitimitatea democratica pe care i-o confera alegerea de catre electoratul intregii tari, sa aiba un rol activ, prezenta lui in viata politica neputand fi rezumata la un exercitiu simbolic si protocolar, se arata in motivatia Curtii Constitutionale a Romaniei (CCR) publicata astazi, cu privire la propunerea de suspendare din functie a sefului statului.
CCR arata ca seful statului are atributii constitutionale in ceea ce priveste garantarea independentei Justitiei si nu se poate retine in dreptul acestuia faptul ca a incalcat independenta magistratilor conform criticilor formulate in scrisoarea de sesizare.
Initiatorii procedurii de suspendare din functie a presedintelui Basescu i-au imputat acestuia ca a cerut procurorilor redeschiderea unor dosare de urmarire penala inchise, in opinia sa, nejustificat; a timorat membrii CSM prin acuzatii nedrepte si invective; a influentat alegerea presedintelui CSM, nominalizandu-l inainte sa fie ales; s-a substituit instantelor judecatoresti prin gratierea unor anumiti infractori; a procedat la numirea in functie a unor judecatori si procurori la propunerea ministrului Justitiei, trimitand CSM in decor; a criticat dur CCR si si-a manifestat dezacordul cu unele solutii ale acesteia.
Avand in vedere ca nici veghea si nici functia de garantie nu se realizeaza pasiv, prin contemplare, ci prin activitate vie, concreta, CCR constata ca presedintele poate, in virtutea prerogativelor si a legitimitatii sale, sa exprime opinii si optiuni politice, sa formuleze observatii si critici cu privire la functionarea autoritatilor publice si a exponentilor acesteia, sa propuna reforme sau masuri pe care le apreciaza dezirabile interesului national.
Opiniile, observatiile, preferintele sau cererile presedintelui nu au insa un caracter decizional si nu produc efecte juridice, autoritatile publice ramanand exclusiv responsabile pentru insusirea acestora ca si pentru ignorarea lor, se subliniaza in motivatia Curtii.
Instanta constitutionala constata ca presedintele nu a incalcat independenta Justitiei prin observatiile critice la adresa magistratilor, inclusiv cei ai Curtii Constitutionale, intrucat aceste observatii, chiar imbracand forma unor acuzatii si etichetari nedrepte sau vexatorii nu au fost si nu pot fi de natura sa-i determine pe magistrati sa renunte la indeplinirea obligatiei lor in stricta conformitate cu legea.
In aceeasi ordine de idei, Curtea constata ca pronosticul formulat de presedintele Basescu cu privire la persoana care avea sa fie aleasa presedinte al CSM nu poate fi retinut ca o incalcare a independentei justitiei, caci actul de alegere nu a apartinut sefului statului, ci membrilor Consiliului.
Curtea isi arata dezacordul fata de formularea de acuzatii, etichetari jignitoare si insulte la adresa exponentilor autoritatilor publice, dar stipuleaza ca in masura in care se pot retine astfel de fapte comise de presedintele Basescu, acesta ramane responsabil, din punct de vedere politic si moral, in fata electoratului si a societatii civile.
Referitor la gratierea unor persoane condamnate, Curtea Constitutionala arata ca aceasta este un apanaj traditional al sefului statului, care nu are obligatia sa isi motiveze decizia luata, iar in ceea ce priveste numirea de catre presedinte a unor magistrati in functii de conducere, la propunerea ministrului Justitiei, Curtea constata ca masura este conforma cu prevederile art. 54 din Legea nr. 303/2004, raportat la articolul 134 din Constitutie.
CCR considera ca rezolutia trimisa de presedintele Traian Basescu fostului ministru al Economiei Codrut Seres privind o solicitare a ALRO Slatina este evident neprotocolara, ironica si critica la adresa destinatarului, insa nu poate fi interpretata ca o interventie de favorizare a firmei petente.
Referitor la cazul ALRO, Curtea Constitutionala mai spune ca din scrisoarea adresata de aceasta firma sefului statului rezulta ca acestuia i s-au prezentat unele propuneri de solutionare a livrarilor de energie pentru Grupul ALRO, cerandu-i-se in acest sens sprijinul.
In legatura cu indicatiile date de catre seful statului ministrului Transporturilor, Radu Berceanu, privind reevaluarea modului in care au acces investitorii autohtoni la contractarea unor lucrari de investitii, Curtea Constitutionala sustine ca aceste indicatii reprezinta optiuni politice ale presedintelui care nu produc efecte juridice, in conditiile in care actele de decizie apartin ministrului.
Curtea Constitutionala mai arata ca acuzatia potrivit careia Traian Basescu a infiintat la Cotroceni organisme administrative ad-hoc si "mult mediatizata celula de criza" ca in propunerea de suspendare nu se ofera nicio informatie in acest sens, considerandu-se ca faptul imputat este de notorietate.
"Curtea nu poate analiza insa 'fapte de notorietate' in lipsa unor date si informatii concrete cu privire la acestea," sustin judecatorii Curtii.
Curtea Constitutionala a trimis astazi conducerii Parlamentului si Monitorului Oficial motivatia la avizul dat pe 5 aprilie scrisorii de sesizare privind suspendarea presedintelui Traian Basescu initiata de parlamentarii PSD si PC.
