Credincioøii ortodocøi, romano-catolici øi greco-catolici særbætoresc azi Boboteaza, marcând astfel ultima zi din ciclul særbætorilor de iarnæ, dedicatæ purificærii mediului înconjurætor, în special sfinflirii apelor. Iată în continuare un amplu material realizat de Agerpres despre semnificaţiile şi istoricul acestei zile.
Særbætoarea are însæ øi semnificaflii diferite în cultul catolic faflæ de cel ortodox. În timp ce Biserica Ortodoxæ celebreazæ în aceastæ zi botezul lui Iisus în râul Iordan de cætre proorocul Ioan Botezætorul, în Biserica Catolicæ de rit latin særbætoarea Epifaniei Domnului aminteøte de vizita magilor la Pruncul Iisus. Totuøi, ambele Biserici celebreazæ pe 6 ianuarie recunoaøterea lui Iisus ca Mesia.
În credinfla ortodoxæ, særbætoarea reaminteøte de botezul Domnului în apa Iordanului la vârsta de 30 de ani, înainte de a pæøi în viafla publicæ. Potrivit tradifliei, la Boboteazæ se sævârøeøte slujba de sfinflire a apelor “Agheasma Mare”, care are semnificaflia simbolicæ de act de regenerare cosmicæ (pæmântul primeøte germenii noii creaflii, transfiguratæ prin sfinflirea apelor).
În unele zone ale flærii, episcopii locului aruncæ în râuri sau în mare o cruce pe care mai mulfli bærbafli se întrec sæ o aducæ la mal, învingætorul bucurându-se de o imunitate sporitæ faflæ de boli.
Preoflii parohi viziteazæ în ajun casele credincioøilor (“merg cu botezul”), pe care le binecuvânteazæ prin stropire cu apæ sfinflitæ. Særbætoarea Bobotezei a mai primit øi numele de særbætoarea luminilor sau a luminærii, pentru cæ prin contactul cu apa sfinflitæ creøtinii îøi asumæ o umanitate pozitivæ, “prin înnoirea Duhului Sfânt”, botezul fiind rânduiala iniflierii în creøtinism øi primirii în Bisericæ.
Obiceiuri de Boboteazæ
Boboteaza are, pe lângæ înflelesurile creøtine, træsæturi de mare særbætoare popularæ. În ziua Bobotezei, predominæ practicile de purificare prin stropire cu Agheasmæ Mare øi de botezare a credincioøilor, la care poporul a adæugat rituri de alungare a spiritelor malefice: spælatul sau scufundarea în apa râurilor øi lacurilor, împuøcæturile, aprinderea focurilor, afumarea oamenilor, vitelor øi gospodæriilor.
De asemenea, Boboteaza include motive specifice tuturor zilelor de reînnoire a anului: local se colindæ, se fac farmece øi descântece, se aflæ ursitul, se fac previziuni astronomice pentru anul ce vine øi pentru holde.
De Boboteazæ se crede cæ se deschide cerul øi animalele vorbesc øi cæ oamenii, în ofensiva împotriva spiritelor rele, sunt ajutafli de lupi, singurii care væd aceste spirite, le aleargæ øi le sfâøie cu dinflii.
Tot în aceastæ zi are loc Chiraleisa, obicei de purificare a spafliului øi de invocare a rodului bogat, organizat de copii dupæ modelul colindelor. În ajun sau chiar de Boboteazæ, mici grupuri de bæiefli intræ în curflile oamenilor øi înconjoaræ casele, grajdurile, adæposturile pentru fân, sunând din clopoflei øi tælængi, rostind în cor: “Chiraleisa, /spic de grâu /pânæ-n brâu, /roade bune, /manæ-n grâne!”. Colindætorii poartæ la cæciuli busuioc, brad, vâsc, salcie, plante cu multiple semnificaflii. În alte zone, copiii poartæ colaci øi lumini aprinse în mâini, ocolesc casele de trei ori, cerându-i lui Alexie, ræspunzætor cu încælzirea timpului în luna martie, grâne bogate în noul an.
Istoricul særbætorii
Începutul acestei særbætori dateazæ cel puflin din secolul al III-lea, ea fiind atestatæ pentru prima datæ la Alexandria de Clement Alexandrinul. “Constitufliile Apostolice” o menflioneazæ printre primele særbætori creøtine. O altæ scriere, “Testamentum Domini” (sec. IV) o aminteøte ca singura særbætoare existentæ, alæturi de Naøterea øi de Învierea Domnului.
Botezul Domnului era præznuit întotdeauna cu mare solemnitate. Pe la anul 400, împæraflii Honorius øi Arcadius au interzis spectacolele de circ în aceastæ zi. Cel mai de seamæ eveniment legat de aceastæ særbætoare în vechime era botezul solemn al catehumenilor (cei care doreau sæ devinæ creøtini), care voiau sæ imite astfel botezul Mântuitorului în Iordan.
La români, særbætoarea a fost, alæturi de cea a Naøterii, una dintre cele mai populare. În fiecare an, în cetæflile de scaun ale fiærilor Româneøti, Botezul Domnului se serba cu deosebit fast iar sfinflirea Agheasmei Mari se fæcea întotdeauna de mitropolitul flærii, în prezenfla domnitorului øi a Curflii.
