» Bijuterii din Olten, Elvetia, si podoabe romanesti din Oltenia au fost reunite intr-o expozitie comparativa la Muzeul Taranului Roman.
» Colaborarea inedita dintre Historisches Museum Olten si Muzeul Taranului Roman a pornit de la un joc de cuvinte de origine celtica.
Expozitia "Olten – Olt – Oltenia", aparuta dintr-un joc de toponime de origine celtica, a determinat o colaborare intre Muzeul Taranului Roman din Bucuresti si Muzeul de Istorie din Olten, care prin aceasta initiativa il invita pe vizitator la o plimbare oarecum virtuala in locuri atat de indepartate geografic cum sunt regiunea Oltenia din Romania si teritoriul orasului Olten din Elvetia. In ambele zone exista un rau Olt, cel evetian devenind in timp "Lot".
Din 15 februarie pana pe 20 martie, in Sala "Irina Nicolau" sunt prezentate podoabe manufacturate caracteristice celor doua teritorii. Daca Romania ofera o varietate impresionanta de bijuterii taranesti autohtone, marcate uneori de influente otomane sau austro-ungare, regiunea elvetiana Olten se distinge printr-o nota specifica foarte interesanta: bijuteriile realizate pentru a orna costumele traditionale femeiesti. La origine putem vorbi despre piese modeste de orfevrerie, destinate hainelor de sarbatoare ale tarancilor bogate; acestea, din ce in ce mai decorate, au devenit apanajul indispensabil al portului feminin burghez traditional, purtat la ceremonii bine stabilite si marcand legatura cu o asezare devenita aproape ideala, in cadrul unei societati modernizate in totalitate.
Peste 60 de capodopere ale bijuteriei datate intre secolele XVIII si XX intra in dialog in aceeasi sala, devenita cu aceasta ocazie "olteniana".
Podoabele romanesti – salbe, paftale, bratari, inele si podoabe pentru cap – sunt lucrate din metal (argint, arama, cositor), sticla si margele de sticla, coral. Cele din Olten sunt lucrate din metal si pietre pretioase si poarta marca atelierului sau initialele mesterului. Cele mai multe dintre bijuterii, de tip pandantiv, functioneaza si ca marca a cultului religios. Au doua fete diferite: una dintre ele marcheaza apartenenta la religia catolica si se purta la anumite sarbatori, iar cealalta, laica, indica statutul socioeconomic al familiei. Nici podoabele romanesti nu au numai functie estetica; erau purtate dupa randuiala si au semnificatie magica-talismanica sau indica varsta, sexul, statutul social, locul si prilejul.
