Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana poate insemna o sansa imensa pentru intreprinderile mici si mijlocii din Constanta daca acestea vor sti sa valorifice avantajele pe care le presupune integrarea. Cel mai important ar fi aparitia fondurilor structurale si de coeziune.
Potrivit directorului Oficiului Teritorial pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii Constanta, Dumitru Nancu, IMM-urile vor beneficia de fonduri structurale si de coeziune in valoare de 580 milioane de euro, in perioada 2007-2013. Finantarea va fi asigurata dupa momentul aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, prin Fondul European pentru Dezvoltare Regionala, in baza documentelor de programare care se afla in curs de negociere cu Uniunea Europeana. Proiectele vor fi selectate, avizate si inaintate spre finantare prin intermediul Agentiei Nationale pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie, cu sprijinul OTIMMC.
Gestionarea fondurilor de interes national va fi realizata si coordonata de Autoritatea de Management din cadrul Ministerului Economiei si Comertului.
Nu suntem pregatiti
IMM-urile constantene nu sunt pregatite in totalitate sa faca fata concurentei de pe piata comuna europeana. Lipsa competitivitatii are drepr cauza, de cele mai multe ori, incapacitatea lor de a accesa sursele de finantare destinate investitiilor in tehnologii noi si in implementarea sistemelor de calitate sau de a beneficia de servicii de consultanta care sa le ofere orientarea adecvata in piata.
Pentru a surmonta acest handicap, IMM-urile constantene pot apela la OTIMMC, institutie care le va facilita accesul la capital si dezvoltare tehnologica. Finantarea va fi indreptata cu precadere catre realizarea conditiilor obligatorii pentru a face fata exigentelor si presiunilor concurentiale de pe piata unica.
Consolidarea productiei
IMM-urile constantene pot primi sprijin pentru consolidarea si modernizarea sectorului productiv, prin investitii in instalatii, echipamente, masini, aparatura, achizitionarea de tehnologii, brevete, marci, licente si know-how, achizitia de servicii calificate si accesul la certificarile standardelor internationale, implementarea si certificarea sistemelor de management al calitatii si al mediului.
In plus, se ofera posibilitatea accesului pe piete noi, prin facilitarea participarii la targuri si expozitii care sa le dea posibilitatea sa-si promoveze produsele.
Fonduri locale de garantare
Accesul la credite si finantare va fi stimulat prin introducerea si dezvoltarea de instrumente financiare adecvate IMM-urilor. Astfel, pe langa Fondul National de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, vor fi infiintate fonduri locale de garantare.
De asemenea, vor fi create instrumente financiare inovative, care sa vina in ajutorul intreprinzatorilor implicati in proiecte de cercetare din domeniile de varf. Pentru ca dezvoltarea antreprenoriatului este un factor important pentru afacerile existente, va fi incurajata extinderea infrastructurii de afaceri specifice, precum incubatoarele si centrele de afaceri.
In plus, IMM-urile vor fi sprijinte sa apeleze la consultanta de calitate pentru elaborarea planurilor de afaceri, pentru dezvoltarea de produse si strategii de firma. Va fi sprijinita si colaborarea dintre ele, in cadrul clusterelor de furnizori, in diverse domenii de activitate economica.
Plafon maxim pentru modernizare
O data cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, va exista o schema de ajutor de stat national regional pentru investitii in IMM-urile care lucreaza in industria extractiva de produse neenergetice, produse ale industriei producatoare, constructii.
Vor fi cofinantate proiecte cuprinse intre 200.000 si 1,5 milioane de euro. Pot fi finantate proiecte de investitii care au drept scop crearea de noi unitati sau extinderea celor existente; diversificarea productiei sau extinderea capacitatilor de productie; modernizarea unitatilor; dotarea cu echipamente si utilaje moderne, introducerea de noi tehnologii de productie; achizitionarea de brevete, licente, marci, know-how si software.
Conditii
Bunurile astfel finantate trebuie sa fie noi. De asemenea, proiectele de investitii trebuie sa se desfasoare pe teritoriul Romaniei. Nu vor fi finantate acele operatiuni a caror implementare a fost deja demarata de catre beneficiar, inainte de emiterea deciziei de finantare sau pentru care beneficiarul nu face dovada necesitatii finantarii din cadrul schemei, respectiv a incapacitatii de a o implementa exclusiv prin efort propriu.
Evaluarea se va face pe baza nivelului dividendelor distribuite catre actionari in ultimii doi ani de activitate economica, pe baza datelor din bilantul contabil.
33.000 de euro pe an
Un alt tip de sprijin financiar se va acorda printr-o schema de ajutor de minimis. Acesta nu constituie ajutor de stat si nu poate fi dat pentru orice obiectiv si in orice situatie. Statele membre ale Uniunii Europene trebuie sa tina un registru cu situatia ajutoarelor de minimis acordate pe o perioada de zece ani si sunt obligate sa notifice Comisiei Europene informatiile pe care le solicita. Nivelul maxim pe care il poate atinge ajutorul de minimis, intr-o perioada de trei ani, este de 100.000 de euro. Astfel, un operator economic poate primi in fiecare an ajutor in suma de 33.000 de euro, fara a fi necesara notificarea acestuia, deoarece cumuland ajutorul acordat in ultimii trei ani acesta se va situa sub pragul de 100.000 de euro.
Sprijin pentru modernizare
Printr-o astfel de schema de minimis se poate acorda sprijin financiar pentru proiectele de investitii de pana la 200.000 de euro. Sunt eligibile intreprinderile mici si mijlocii din industria extractiva, produse neenergetice, produse din industria prelucratoare, unele activitati din domeniul constructiilor. Vor beneficia de finantare proiectele de modernizare a intreprinderilor (modernizarea instalatiilor, achizitia de masini si echipamente tehnologice avansate, automatizarea sau mecanizarea proceselor de fabricatie, introducerea de noi tehnologii de productie) si achizitionarea de brevete, marci, licente si know-how. Cladirile, echipamentele si terenurile astfel achizitionate trebuie pastrate in patrimoniul societatii si utilizate pentru derularea operatiunii finantate, in regiune de dezvoltare in care se deruleaza aceasta pe perioada finantarii, timp de cel putin trei ani de la data finalizarii proiectului de investitii.
Ghid practic
Beneficiarii potentiali ai finantarilor europene vor beneficia, in curand, de un sprijin care va descurca itele obtinerii de fonduri europene. Astfel, pana la sfarsitul anului va aparea “Ghidul aplicantului”. Finantarile vor fi obtinute numai in baza prezentarii de proiecte eligibile, in conformitate cu exigentele acestui ghid.
Practica ne omoara
In teorie, toate-s bune si frumoase, dar in practica exista o serie intreaga de neajunsuri care pot impiedica accesul la fondurile structurale si de coeziune. Acestea vor fi disponibile incepand de la 1 ianurie 2007, dar numai… teroretic. Pana sa ajunga in conturile IMM-urilor constantene, vor trece luni bune. Dumitru Nancu, directorul OTIMMC, spune ca fiecare proiect trebuie evaluat de trei ori. Din cauza procedurilor obligatorii primele planuri de afaceri se vor depune in jurul datei de 20 noiembrie 2007, urmand ca banii sa ajunga in ultima luna a anului.
Contributor net la UE
Faptul ca banii Uniunii Europene nu vor ajunge in tara decat spre sfarsitul anului va face ca in 2007 tara noastra sa fie contributor net la Uniune. Romania trebuie sa cotizeze, in perioada 2007-2010 cu 1,24% din PIB-ul sau la bugetul UE, ceea ce inseamna ca anul viitor suma se va situa la circa 800 milioane de euro, suma care va fi cu siguranta mai mica decat va putea atrage. In primul an dupa integrare experienta tarilor care au aderat in primul val arata ca rata de absorbtie este intre 10 si 14%. Cehia, de exemplu, a folosit 550 milioane de euro in primul an dupa aderare, desi a avut la dispozitie 2,2 miliarde de euro.
Problema nr. 1
Daca birocratia europeana este una din cauze, subcapitalizarea IMM-urilor esre adevarata piatra de moara atarnata de gatul economiei romanesti. Firmele din tara noastra sunt, in medie, de noua ori mai subcapitalizate decat cele din UE si, in aceste conditii, este extrem de dificil de asigurat cofinantarea necesara. Orice program pe care doreste sa-l acceseze un IMM implica asigurarea cotei parti de finantare. “Un rol foarte important il vor avea bancile si fondurile nationale de garantare”, a precizat Nancu.
O raza de optimism
Experienta statelor care au aderat in primul val ofera si o raza de speranta. “Potrivit Agentiei de Antreprenoriat din Polonia, numai 4.600 de firme din cele peste 3,5 milioane de IMM-uri inregistrate au fost radiate in primul an dupa aderare, ceea ce inseamna 0,1% din total. Cifrele astronomice care se vehiculeaza in legatura cu numarul de IMM-uri romanesti care vor disparea de pe piata nu sunt adevarate. Sigur, vor fi efecte inerente unui asemenea eveniment, dar trebuie sa tinem cont de faptul ca 99,7% din agentii economici din Romania sunt IMM-uri, ceea ce reprezinta 60% din PIB”, a precizat directorul OTIMMC.
Nancu a precizat ca este optimist si ca rata de absorbtie in Romania va fi, in opinia sa, intre 10 si 15%, in primul an dupa aderare. “Trebuie sa ne adaptam la regulamentele care sunt clare si nu ne putem abate de la acestea, indiferent daca este greu sau nu. Insa, potrivit unui studiu recent, aproximativ 25% din intreprinzatori sunt pregatiti in prezent sa depuna un proiect, iar alti 40% sunt in curs de pregatire de portofoliu de proiecta”, a conchis Nancu.
Regula N+3
Romania mai are un avantaj de care tarile din primul val nu au beneficiat. Astfel, potrivit lui Dumitru Nancu, tara noastra dispune de avantajul “programarii multianuale”. “Acest lucru inseamna ca banii alocati in 2007 ii putem cheltui pana in anul 1010. Putem avea surpriza ca in 2008-2009 sa absorbim mult mai mult fata de 2007, care, din pacate, va fi un an ratat, cum s-a intamplat si in alte tari care au aderat la Uniunea Europeana”, a explicat Nancu. Aceste tari au putut sa cheltuiasca fondurile numai pe o perioada suplimentara de doi ani, nu de trei, ca in cazul Romaniei. Tinand cont si de experienta fondurilor preaderare, exista motive de otpimism.
