Soluţia aleasă pentru salvarea Ciprului nu este un model pentru Europa, a afirmat marţi ministrul elen de Finanţe, Yannis Stournaras, aşa cum a făcut şi un reprezentant al Băncii Centrale Europene marţi dimineaţă, relatează AFP, citat de Mediafax.
“Zona euro nu este nesigură. Soluţia pentru Cipru se referă doar la Cipru, din cauza particularităţilor sistemului bancar”, a spus Stournaras.
Ministrul s-a exprimat după o întâlnire cu preşedintele Greciei, Karolos Papoulias, pe tema deciziilor luate luni de miniştrii de Finanţe din zona euro referitoare la planul de salvare financiară a Ciprului.
Stournaras a explicat preşedintelui că firmele offshore, din care multe înregistrate în Cipru, creează probleme ţărilor, care sunt constrânse să reducă impozitele pentru a concura cu paradisurile fiscale.
“Aceste practici trebuie eliminate dacă vrem o Europă prosperă”, a spus Stournaras.
El a arătat că problema cipriotă a fost urgentă pentru că a fost nevoie să se găsească 7 miliarde de euro, astfel ca ţara să beneficieze de împrumuturi de 10 miliarde de euro, în vederea evitării “unei catastrofe majore”.
Benoît Coeure, membru în consiliul director al BCE, a afirmat marţi dimineaţă că preşedintele Eurogroup, Jeroen Dijsselbloem, a făcut o eroare afirmând că salvarea băncilor din Cipru ar putea servi drept model în Europa, înainte de a reveni asupra aprecierii.
“Djisselbloem a greşit când a spus ceea ce a spus. Experienţa cipriotă nu este un model pentru restul zonei euro pentru că situaţia a atins o amploare care nu este comparabilă cu nicio altă ţară”, a spus Coeure la postul de radio Europe 1.
Şeful Eurogroup a lăsat să se înţeleagă într-un interviu pentru Financial Times că soluţia din Cipru ar putea fi repetată în altă ţări fragile din zona euro. Câteva ore mai târziu, el a spus că Cipru este un caz specific, iar planul de salvare nu va servi drept model de reglare a altor probleme, în viitor.
Primele sale declaraţii au făcut ca bursele să încheie tranzacţiile de luni în scădere.
Planul de salvare a Ciprului prevede închiderea băncii Laiki, a doua ca mărime din ţară, şi restructurarea Bank of Cyprus, cea mai mare instituţie de credit cipriotă, în schimbul unui împrumut de 10 miliarde de euro din partea zonei euro. Titularii depozitelor de peste 100.000 de euro vor înregistra pierderi de peste 30%.
