Cu doua saptamani inaintea desfasurarii alegerilor parlamentare din Albania se constata o radicalizare a confruntarii celor doua principale forte politice: Partidul Socialist (PS, aflat la guvernare) si Partidul Democrat (PD, din opozitie), confruntare ce a culminat in ultimele zile cu difuzarea pe postul national de televiziune a unui spot electoral privind tulburarile sociale din 1997.
In film, liderul PD, Sali Berisha, este prezentat ca principalul vinovat de producerea tragicelor evenimente, prin mobilizarea artileriei grele impotriva protestatarilor pasnici, pe cand liderul PS, Fatos Nano, apare drept integratorul tarii in structurile euro-atlantice si aliatul de nadejde al SUA in lupta impotriva terorismului international. Cu toate astea, cei doi protagonisti ai scenei politice albaneze si-au exprimat intentia de a se retrage din fruntea partidelor pe care le conduc, in cazul unui esec electoral, mai mult, liderul democrat anuntand ca va renunta definitiv la cariera politica daca opozitia va pierde si de aceasta data. Insa, pentru a trece testul din 3 iulie, Berisha trebuie sa demonstreze ca este un spirit tolerant si ca nu va practica o politica a vendetei, cunoscut fiind temperamentul sau vulcanic, ce l-a facut uneori sa nesocoteasca normele democratiei, preferand sa se faca auzit mai degraba din piata publica decat de la tribuna parlamentului.
Intrucat Albania are un statut de republica parlamentara, in care seful statului urmeaza sa fie desemnat anul viitor de catre forul legislativ ales in acest an, apropiatul scrutin are o miza extraordinara pentru dreapta opozanta si pentru liderul sau, care se afla la cea de-a treia tentativa de a castiga puterea, in ultimii opt ani. Asigurandu-si electoratul ca 60% din candidatii inscrisi pe liste sunt oameni noi si tineri, ce provin din societatea civila si coalizand cu alte partide mai mici in vederea constituirii unei opozitii unite si puternice, PD s-a angajat in campania electorala ca va duce o lupta nemiloasa cu coruptia si crima organizata, racile ce macina societatea albaneza, impiedicand-o sa se restructureze. De altfel, potrivit ultimelor sondaje, PD si aliatii sai apar ca o alternativa preferata de electorat, ceea ce e in concordanta cu unul din principiile de baza ale democratiei – asigurarea alternantei la putere. Pe de alta parte, erodarea inerenta a celor de la putere a facut ca albanezii sa nu mai para dispusi sa accepte incompetenta socialistilor, si nici pe Fatos Nano, acuzat pana si de colegii sai de partid de inevitabila scindare a PS, ca si de atitudinea sfidatoare pe care o afiseaza, ducand o viata mult prea bogata intr-o tara atat de saraca. Ca sa nu mai vorbim de dezamagirea albanezilor in legatura cu nerespectarea promisiunilor electorale facute de actualul premier si formatiunea lui privind restituirea banilor pierduti prin falimentarea societatilor speculative si recuperarea armelor sustrase de civili prin devalizarea depozitelor si unitatilor militare in timpul razmeritei din primavara acelui an. Cu o imagine atat de compromisa Fatos Nano nu mai poate ramane in topul personalitatilor politice autohtone, chiar in ipoteza reusitei socialistilor in alegeri, sunt de parere unii analisti politici.
In opinia acestora, alegerile din aceasta vara au o importanta vitala pentru instituirea statului de drept in Albania, pentru imbunatatirea relatiilor sale cu Occidentul si, mai ales, pentru integrarea tarii in Alianta Nord-Atlantica si Uniunea Europeana, stiut fiind ca desfasurarea unui scrutin liber si democratic, in concordanta cu standardele internationale, constituie o conditie esentiala a acceptarii tarii in structurile respective.
