Cele mai frecvente sunt infecțiile acute respiratorii, care pot fi localizate la nivelul căilor respiratorii superioare (rinofaringită, faringo-amigdalită, laringită, sinuzită, otită) sau la nivelul căilor respiratorii inferioare (bronșiolită, traheobronșită, pneumonie). În majoritate (peste 80%), aceste boli respiratorii sunt cauzate de virusuri specifice sezonului rece. Din fericire, multe dintre virozele respiratorii de sezon pot fi tratate cu succes, dar există și boli pulmonare care constituie probleme de sănătate publică, pneumonia fiind prima cauză de mortalitate în rândul copiilor de vârstă mică. Pe de altă parte, astmul este cea mai frecventă boală cronică în copilărie, afectând, în medie, 14% din copii și adolescenți la nivel mondial, iar tendința este de creștere.
Factori de risc ce amenință sănătatea pulmonară a copiilor
Imunitatea organismului și particularitățile anatomo-fiziologice ale aparatului respirator la copii sunt principalii factori favorizanți ai infecțiilor acute respiratorii. Medicii atrag atenţia că un copil se naște cu o imunitate transmisă de la mamă și care se menține în primele luni de viață. Ulterior, își formează propria imunitate prin contactul cu diverse microorganisme, inclusiv prin contractarea unor infecții respiratorii și boli ale copilăriei, și prin vaccinări.
Un copil cu status imunitar normal prezintă 6-7 infecții respiratorii pe an, dintre care 2-3 episoade se pot manifesta cu răspuns mult mai sever din partea organismului. Copiii de vârstă mică, aceia care intră pentru prima dată în colectivitate, pot suferi chiar și 12 infecții respiratorii pe an. Infecțiile respiratorii sunt extrem de contagioase, transmiterea fiind pe cale aeriană, de aceea răspândirea este crescută mai ales în colectivitățile de copii (grădinițe, creșe). Un alt factor favorizant îl reprezintă asocierea cu afecțiuni cronice, cum ar fi: boli cardiace, renale, diabet, fibroză chistică sau carențe nutriționale (anemie, rahitism, malnutriție). Mediul favorizează acțiunea, respectiv reacția organismului (adesea mai severă) la microorganisme, și anume: poluarea, aglomerația, zonele cu fum de țigară, umiditatea crescută, mucegaiul, încăperile neaerisite.
Copiii, victimele gripei
În fiecare an, între 5% și 10% din adulți și între 20% și 30% din copii se îmbolnăvesc de gripă. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, se estimează că epidemiile anuale la nivel global vor avea drept rezultat între aproximativ 3 și 5 milioane de cazuri de îmbolnăviri severe și circa 290.000 până la 650.000 de decese. Numai în Europa, gripa sezonieră produce între 4 și 50 de milioane de cazuri simptomatice în fiecare an, iar 15.000 până la 70.000 de cetățeni europeni mor în fiecare an de cauze asociate gripei. Medicul Valeria Herdea, preşedinta Asociaţiei Române pentru Educaţie Pediatrică în Medicina de Familie, atrage atenţia că „gripa poate fi percepută asemenea unui iceberg: vedem doar vârful, avem sentimentul că nu ne putem îmbolnăvi pentru că dispunem de o imunitate relativ bună. Impactul cu iceberg-ul pe un teren la risc poate fi însă nimicitor“. Potrivit acesteia, copiii cu vârste sub 5 ani sunt ținte vii, extrem de sensibile la acțiunea virusului, putând dezvolta forme severe de boală și devenind surse portante de infectare a altor persoane din comunitate. În general, contagiozitatea depășește 90%, în condiţiile în care o persoană care strănută va împrăștia virusuri pe o arie de cel puțin 6 metri.
