“În ceea ce priveşte controlul de constituţionalitate propriu-zis, articolele care au fost găsite neconstituţionale de către Curte sunt mai degrabă legate de chestiuni puţin importante, de corelare legislativă şi, ţinând cont că sunt sute de articole în cele trei legi, numărul de sesizări pe care le-a admis Curtea, nu reprezintă sub nicio formă un punct de vedere care să pună sub semnul întrebării eventual, aşa cum preşedintele a lăsat să se înţeleagă, modificarea arhitecturii constituţionale a României. Acest lucru nu se poate face, modificarea arhitecturii constituţionale, decât modificând Constituţia. Legile nu pot să modifice din acest punct de vedere nicidecum prevederile constituţionale. În acest fel cred că se declanşează un conflict interinstituţional între preşedinte şi Parlament, lucru pe care eu aş fi vrut să îl evităm, dar putem accepta şi o astfel de situaţie”, a declarat Tăriceanu, miercuri, la Parlament.
Întrebat dacă va sesiza Curtea Constituţională cu privire la conflictul dintre Preşedinţie şi Parlament menţionat anterior, Tăriceanu a spus: “Mai degrabă este un conflict politic, că preşedintele are tot dreptul, şi respect acest drept, de a sesiza Curtea. Observ că în spatele acestui demers nu este unul mai degrabă juridic, ci unul de natură politică. Dar preşedintele are dreptul să facă acest lucru. Dar atâta vreme cât Parlamentul nu afectează în niciun fel independenţa Justiţiei, nimeni nu a putut să vină cu niciun argument ci doar cu declaraţii de ordin general, (…) trebuie să vedem poziţionarea fiecărei instituţii în raport cu acest pachet de reformă a Justiţiei extrem de necesar, mai ales în contextul gravelor abuzuri care s-au petrecut în Justiţie în ultima perioadă”.
Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat miercuri că a decis să trimită la Curtea Constituţională pachetul legilor Justiţiei, dar şi la Comisia de la Veneţia.
