În bătălia îndârjită pe care o duce, de ceva timp, pentru a urca și mai mult în ierarhie și a se menține acolo cu orice preț, premierul Ponta nu se mai mulțumește să mintă doar pe subiectele de interes intern. A început să-i implice și pe oficialii străini, dovedind, încă o dată, că este dispus să sacrifice orice, chiar și imaginea și interesele României, pentru propria agendă.
Într-un prim interviu telefonic după operația efectuată în Turcia, șeful Executivului a evitat sau a expediat subiectele cu adevărat importante – precum intenția de a reduce TVA la 19% și, implicit, poziția FMI pe subiect ori dosarul de la DNA și blocarea momentană a audierii sale – și s-a referit mai mult la bunele intenții care l-ar fi determinat să ia decizia de a se opera în afara țării.
Etajul blocat și zero zile concediu
Din Turcia, pacientul externat Ponta a susținut, nici mai mult, nici mai puțin, că s-ar fi gândit la binele pacienților și medicilor de la Spitalul Militar când a ales să nu se opereze în țară. Iar pe parcurs a intercalat și o minciună-atac la ambasadorul Olandei, ca și cum o astfel de informație nu ar fi fost ușor de verificat și demontat. „Mi-a spus Nicu Bănicioiu (Nicolae Bănicioiu, ministrul Sănătății – n.r.) că pentru doamna ambasador a Olandei s-a blocat un etaj la Spitalul Universitar. Bănuiesc că pentru mine se blocau două etaje la Spitalul Militar, ori nu am vrut să se întâmple acest lucru“, a susținut Ponta, la Antena 3.
Trecând peste faptul că nu „doamna ambasador a Olandei“ a făcut subiectul unei operații, ci soția ambasadorului Matthijs van Bonzel, și că ministrul Sănătății a evitat să precizeze, ieri, dacă a purtat sau nu o astfel de conversație cu premierul, să vedem cum a stat situația, cu adevărat, la spitalul unde Cristina van Bonzel Gomez a fost operată de un chirurg ortoped român. Reprezentanții Spitalului Universitar contactați de „România liberă“ au arătat că preferă să nu se implice, printr-o poziție publică, în „telenovela“ însăilată de premier. Totuși, din rapoartele de activitate publicate pe site-ul spitalului rezultă, clar, că în cele două secții de ortopedie au fost efectuate 14 intervenții pe data de 16 iunie 2015.
Un jurnalist al Realitatea TV, Ovidiu Marincea, operat în aceeași zi cu soția ambasadorului Olandei și internat pe același etaj, a publicat, la rândul său, un amplu material în care a descris situația din spital și a explicat că soția diplomatului nu a beneficiat de vreun tratament preferențial în spital.
Se mai impun câteva precizări pentru a contura pe deplin contextul în care premierul Ponta a făcut afirmațiile. Informația că soția ambasadorului Olandei a suferit o operație ortopedică la Spitalul Universitar a fost făcută publică chiar de oficialul străin, marțea trecută, adică exact după ce s-a aflat că Ponta a plecat în Turcia pentru operație. Apoi, la câteva zile de la intervenție, a fost publicată (pe pagina de Facebook a chirurgului Cătălin Florin Cîrstoiu) o poză în care soția ambasadorului este înconjurată de medici care poartă tricouri cu mesajul: „Medicii vor România în Schengen“. Nu în ultimul rând, trebuie amintit că Olanda s-a numărat, constant, printre opozanții aderării României la spațiul Schengen, ultimul mesaj de acest fel fiind transmis la mijlocul lunii martie tocmai de ambasadorul Matthijs van Bonzel.
Revenind la minciunile de duminică seară ale premierului Ponta, iată încă o mostră: „Am trei ani și mai bine de când sunt premier și nu am petrecut nici măcar o singură zi în care să lipsesc de la serviciu sau să stau în pat, nu am avut o răceală. Tot timpul am fost în activitate, cred că s-au strâns lucrurile astea, și oboseală, și stres“. Or, este binecunoscut faptul că Victor Ponta și-a delegat de mai multe ori atribuțiile de prim-ministru, inclusiv atunci când a plecat cu Sebastian Ghiță în Dubai (2014) sau când și-a petrecut vacanța de Paște în SUA (2015).
Precedente
Nu mai departe de episodul Șova, premierul a oferit noi dovezi de denaturare drastică a adevărului. Printr-o scrisoare deschisă adresată ambasadelor SUA și UE, dar și socialiștilor europeni, Ponta a legat anunțul începerii urmăririi penale împotriva sa de moțiunea de cenzură pe care o depusese PNL și de deciziile „extrem de populare, cu un puternic impact social“ adoptate de Guvern (reducerea TVA la alimente și dublarea alocațiilor). Apoi, în timpul campaniei pentru prezidențiale, ne amintim că spunea că ar susține introducerea votului prin corespondență, iar despre contracandidatul său, Klaus Iohannis, zicea că singurul care l-ar susține este „domnul Zsolt Szilagyi de la PPMT, cel care vrea să rupă Transilvania și să o facă separat de România“.
Mergând un pic mai departe, la momentul introducerii celebrei accize suplimentare de 7 eurocenți, după ce inițial arăta că aceasta nu este „prinsă“ în bugetul pe 2014, deoarece proiectul de buget „trebuie să aibă numai taxe în vigoare, nu taxe viitoare“, câteva luni mai târziu spunea că nu poate renunța la acciză, deoarece „nu putem schimba bugetul“.
Lista ar fi foarte lungă, dar merită să amintim două declarații: cea dată cotidianului spaniol El Pais (2012), cum că își va da demisia dacă se va constata că și-a plagiat lucrarea de doctorat, și cea prin care susținea că va demisiona dacă va fi începută urmărirea penală împotriva sa (2014).
