După atentatele de la 11 septembrie 2011, toate moscheele din lume au fost suspectate de legături cu teroriştii. Dar dintre toate, moscheea Dar Al-Hijrah a fost ţinta celor mai multe critici şi atacuri. Notorietatea acestei instituţii a ajuns atât de mare încât după fiecare atentat terorist, echipe de filmare şi jurnalişti din întreaga lume aşteaptă declaraţii la porţile moscheei. Ei sunt întâmpinaţi de Imam Johari Abdul-Malik care este de nouă ani imaginea publică a moscheei Dar Al-Hijrah.
Abdul-Malik a devenit omniprezent în mass media organizând multe conferinţe de presă şi acordând numeroase interviuri. Toţi jurnaliştii întreabă despre Anwar al-Aulaqi, clericul radical care a condus o dată moscheea Dar Al-Hijrah. Ei doresc să ştie despre maiorul Nidal Hasan, pretinsul atacator de la baza Fort Hood shooter şi despre cei doi teroristi de la 11 septembrie, care, de asemenea, o dată se închinau acolo. De multe ori jurnaliştii vin cu o lista de suspecţi de terorism care au fost conectaţi într-un fel cu moscheea din Virginia de Nord.
Răspunsurile lui Abdul-Malik sunt întotdeauna sigure şi fără echivoc: Aulaqi a condus moscheea pentru un singur an şi nu au existat semne de teologie radicală, anti-americană. În ceea ce îl priveşte pe Hasan, Abdul-Malik a spus, că el a fost, pur şi simplu, un om care a clacat mental.
„Nu se întâmplă nimic la Dar Al-Hijrah, nu există nici o ideologie sau predici care să îi îndemne pe oameni la extremism violent. Condamnăm terorismul”, a declarat Abdul-Malik.
Există însă, multe lucruri pe care Abdul-Malik nu spune. El nu exprimă întotdeauna indignare în moscheea lui cu privire la umilinţele suferite de musulmanii din întreaga America în războiul împotriva terorismului. El nu insistă pe neîncrederea pe care mulţi credincioşi o nutresc faţă de guvern. El nu prezintă împărţirea sarcinilor între liderii moscheei privind modul de rezolvare al acestor probleme.
Şi atunci când vine vorba de Aulaqi, Abdul-Malik numai rareori menţionează legăturile strânse dintre ei doi. Înainte ca Aulaqi să devină un lider al-Qaeda şi o ţintă pe lista CIA, el şi Abdul Malik-au fost tovarăşi în unul dintre riturile cele mai sacre ale Islamului. În acele zile, el şi alţii l-au considerat pe Aulaqi un coleg respectabil, un lider admirabil, poate chiar un prieten.
Moscheea 9 / 11
Numele moscheii Dar Al-Hijrah înseamnă „teren de migraţie” şi fiecare zi de vineri peste 3.000 de credincioşi din mai mult de 35 de ţări intră în sala de rugăciune a moscheei. Medicii din Pakistan îngenunchează lângă lucrătorii de la un hotel din Sudan. Refugiaţi din Somalia se roagă alături de cetăţeni naturalizaţi din Egipt.
Moscheea a fost fondată de un grup de studenţi arabi în anii 1980 prin donaţii şi strângere de fonduri. Congregaţia cumparat 3.4 hectare în Falls Church şi a început să construiască o sală de 5 milioane de dolari pentru rugăciune.
Membrii săi sunt, în cea mai mare parte, foarte credincioşi şi profund conservatori. De luni până joi, atunci când mulţi musulmani se roagă la domiciliu sau în apropierea locului de muncă, Dar Al-Hijrah atrage în mod regulat 200 – 400 de adoratori.
Femeile trebuie să intre printr-o uşă din spate astfel încât să nu fie văzute de oameni, iar bărbaţii stau într-o zonă separată. Predicile de la moschee abordează adesea fără milă politica americană externă privind Orientul Mijlociu şi includ declaraţiile feroce de sprijin pentru cauza palestiniană.
Ani de zile, acuzaţiile cele mai grave, la adresa moscheei Dar Al-Hijrah au fost plângeri cu privire la maşinile care blocau strada, dar acest lucru s-a schimbat, după ce anchetatorii federali şi-au dat seama că doi dintre teroriştii de la 11 septembrie – Hani Hanjour şi Nawaf Alhazmi – s-au închinat acolo pentru scurt timp în 2001. Şi imam în acea perioadă a fost Aulaqi, care însă nu începuse să predice teologia extremistă pentru care va deveni ulterior cunoscut.
În cele din urmă, FBI-ul nu a putut să stabilească dacă Aulaqi s-a întâlnit cu teroriştii de la Dar Al-Hijrah în 2001. Dar ei au remarcat faptul că el şi unii dintre terorişti s-au întâlnit cu un an înainte, la fosta sa moschee din San Diego. Apariţia celor doi terorişti la Dar Al-Hijrah în 2001 „poate nu au fost întâmplătoare”, au raportat agenţii FBI.
Această suspiciune a fost preluată de către bloggeri şi jurnalişti, care au poreclit Dar Al-Hijrah „moscheea 9 / 11″ – o insultă pe care liderii săi s-au luptat de atunci să o şteargă.
În acele zile moscheea a fost de multe ori sub asediu. Sediul primea telefoane de ameninţare, casele unor membri au fost percheziţionate în lunile de după 11 septembrie. Şi mulţi au crezut că FBI a ţinut moschee sub supraveghere.
„Era multă furie acolo. Dacă de obicei atunci când mergi la o moschee oamenii sunt excesivi de politicoşi pentru că eşti agent FBI, aici nu se întâmpla la fel”, a declarat Michael Mason, fostul şef al biroului FBI din Washington, care a vizitat domeniul Dar Al-Hijrah.
Mason şi Michael Rolince, fostul şef al biroului de contraterorism, au declarat că agenţii lor nu au descoperit informaţii că moscheea încuraja în vreun fel terorismului. Cu toate acestea, cei doi au îndoieli în privinţa acestei moscheei.
Lupta unui străin pentru musulmani
Omul angajat în anul 2002 pentru a schimba această perceptie a fost în multe feluri o alegere neortodoxă. Spre deosebire de cei mai mulţi membrilor Dar Al-Hijrah, Abdul-Malik a fost afro-american şi s-a convertit la Islam.
Acum în vârstă de 55 de ani, cu o barbă grizonată şi destul de solid, el se îmbracă mereu în haine tradiţionale, dar, Abdul-Malik a crescut ca Winslow Seale Jr. în Brooklyn, unde el şi familia s-au închinat într-o biserică episcopală.
El a convertit la islam în timpul studenţiei la Universitatea Howard la începutul anilor 1980, în ultimele zile ale mişcării de putere a negrilor. Înainte de a se angaja la Dar Al-Hijrah, a lucrat ca cercetător biomedical la spitalul universitar si a servit ca primul preot voluntar al capelei musulmane de la Howard.
Încă de pe atunci, el a câştigat notorietate apărând cu Bill O’Reilly pe Fox News, la doar câteva săptămâni după 11 septembrie într-o dezbatere pe tema: Coranul promovează sau nu violenţa. Mai mulţi lideri musulmani au apreciat modul în care Abdul-Malik l-a întrebat pe O’Reilly dacă crede că Biblia promovează violenţă deoarece a fost utilizată ca justificare de către nazişti şi de Ku Klux Klan.
„Avem nevoie de un american nativ musulman ca el care poate vorbi într-o engleză fără accent ca să spună cine suntem lumii exterioare”, a declarat Hossein Goal, care i-a convins pe liderii Dar Al-Hijrah să îl angajeze pe Abdul-Malik.
Liderii moscheii aveau impresia că atunci când au încercat să se apere agresiv, această atitudine a fost văzută ca o dovadă a sentimentelor anti-americane. Dar, Abdul-Malik reprezenta o alternativă.
În unele privinţe, Abdul-Malik a fost un înlocuitor pentru Anwar al-Aulaqi, care a condus Dar Al-Hijrah în timpul celor mai grave zilele imediat după 11 septembrie înainte de a părăsi ţara. Aulaqi vorbea, de asemenea, o engleză perfectă şi era carismatic. Aulaqi a devenit însă frustrat în timpul petrecut la Dar Al-Hijrah de către toate cererile mass-media.
De aceea, el şi-Abdul Malik trebuiau să funcţioneze ca o echipă: Abdul-Malik se va ocupa de mass-media, iar Aulaqi se va concentra pe aspectele spirituale. În cele din urmă, Aulaqi a decis să se întoarcă în Yemen.
Purtătorul de cuvânt ca un paratrăsnet
„Nu a fost uşor la început”, mărturiseşte Abdul-Malik. Unii credincioşi îl vedeau ca pe un străin şi chiar a primit ameninţări şi avertismente. La primul eveniment pe care l-a organizat, aproape nimeni din moschee nu a apărut.
Abdul-Malik a împins moscheea să găsească aliaţi în rândul politicienilor locali şi poliţiei. Dar când o reprezentantă a autorităţilor a vizitat moscheea în timpul rugăciunilor ca să le mulţumească credincioşilor pentru participarea la un eveniment de curăţare din regiune, un om a obiectat la faptul că o femeie a intrat în moschee şi a vorbit în faţa tuturor.
Abdul-Malik a încercat să remodeleze atitudinea defensivă a moscheii faţă de mass-media. El a răspuns la toate întrebrările controversate în loc să evite reporterii. În majoritatea timpului agenda lui este încărcată cu interviuri şi predici.
Astăzi, el aseamănă slujba sa unui paratrăsnet – care trebuie să redirecţioneze atacurile asupra moscheii. Dar în acest proces, el a devenit aproape la fel de controversat. Criticii moscheei l-au transformat într-un preot radical. Ei analizează predicile sale, căutând citate controversate pentru a le promova.
Este dificil să evalueze în ce măsură Abdul-Malik a reuşit să schimbe relaţia dintre moschee şi lumea exterioară. La evenimentele organizate de moschee în prezent participă în mod regulat membrii ai comunităţii şi poliţia locală. Dar liderii moscheei sunt în continuare suspectaţi de autorităţile federale. Mulţi cred că telefoanele lor sunt ascultate. Unii cred că agenţi FBI s-au infiltrat în moschee – o ipoteză infirmată de către agenţie. Ostilitatea credincioşilor faţă de mass-media rămâne la fel de puternică.
Fantoma lui Aulaqi încă îl urmăreşte pe Abdul-Malik
Toţi jurnaliştii vor să afle care a fost relaţia dintre Abdul-Malik şi Aulaqi. Abdul-Malik a fost angajat la moschee după plecare lui Aulaqi, dar cei doi, alături de soţiile lor, au realizat împreună un pelerinaj prin Arabia Saudită, unul dintre riturile cele mai sacre din viaţa unui musulman. Cei doi au petrecut împreună foarte mult timp, au împărţit casa şi mâncarea.
„Am văzut furie în alţi lideri înainte, dar nu şi în el”, a spus Abdul-Malik. Singurele cuvinte de condamnare pe care le-a auzit de la Aulaqi au fost atunci când autobuzul lor a trecut pe lângă un grup de cerşetori şi cineva a întrebat cum poate exista sărăcie într-o ţară atât de bogată.
„Aceasta este o ţară care ia bogăţia unei naţiuni pentru a hrăni o familie”, îşi aminteşte Abdul Malik. „A fost o critică la adresa familiei regale, dar nu a existat nici un fel de venin în ea, doar tristeţe şi compasiune”, spune Abdul Malik.
Dar în anii care au urmat, predicile Aulaqi a devenit din ce în ce radicale şi mai violente. Mass-media a raportat că Aulaqi a fost arestat sub acuzaţia de solicitare de prostituate şi a fost văzut o dată la Washington cu o escortă. Transformarea lui Aulaqi rămâne un mister pentru Abdul-Malik.
În faţa camerelor, purtătorul de cuvânt condamnă întotdeauna predicile şi acţiunile lui Aulaqi, dar mărturiseşte că nu îl urăreşte: „Mă rog pentru el”, spune Abdul-Malik.
