Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Palatul Regal de la Constanța

Clădirile regale de la Marea Neagră

Pentru familia regală, Dobrogea a fost un ținut dorit și important. Regele Carol I a înțeles importanța deschiderii la Marea Neagră, iar pe 14 noiembrie diligențele sale căpătau finalitate: Dobrogea se unea cu România.

Share

Cristian Hagi 0 comentarii

Actualizat: 24.12.2017 - 16:27

Aici, în Dobrogea, familia regală avea să construiască mai multe imobile, care pot fi admirate și astăzi. Însă cea mai importantă realizare a familiei regale, a lui Carol I, este însuși Portul Constanța.

Familia regală avea trei locuinţe în Constanţa: Palatul regal oficial, „Cuibul reginei“, aflat pe malul mării, şi castelul din Mamaia.

În anul 1903, prefectul Scarlat Vârnav are ideea construirii unei reședințe regale pentru Carol I și regina Elisabeta. Locuința este folosită de perechea regală în timpul verii și a dăinuit peste ani. Edificiul este încadrat astăzi între Cercul Militar – fosta Prefectură a Constanţei – şi Judecătorie, care a fost Tribunalul.

În spatele celor trei clădiri era, odinioară, râpa portului, un spaţiu deschis, care oferea generos o privelişte frumoasă asupra portului. Coordonarea lucrărilor şi intervenţiile în planimetria reşedinţei regale îi aparţin lui Daniel Renard, arhitectul care a proiectat şi Cazinoul. Zona în care a fost ridicată reşedinţa regală va deveni ulterior un spaţiu deschis, circulat intens.

Mult timp, constănţenii au sărbătorit perechea regală prin organizarea unor evenimente speciale. De Ziua Regelui, cetăţenii străvechiului Tomis înfrumuseţau oraşul, la catedrală se ţinea un TeDeum, fanfara cânta în diverse locuri publice, iar seara, pe mare, aveau loc trageri cu torţe.

Această reşedinţă din Constanţa a fost folosită atât de Carol I, cât şi de regina Elisabeta o lungă perioadă. Palatul regal este eclectic, reprezintă stilul în care se construiau reşedinţele oficiale, casele care aveau un rol administrativ.

Dar Daniel Renard aduce elemente Art-Nouveau: câteva turnuleţe, balconaşe, care imprimă un caracter mai personal. Clădirea are spaţiu verde atent îngrijit în faţă, multe camere şi scări de serviciu în spate. Imediat după ce şi-a pierdut caracterul func-ţional, de reşedinţă regală, a fost cumpărată de Ministerul Justiţiei, după război, prin anii 1921-1922.

Pentru o perioadă de timp a fost Curte de Apel. În prezent, această clădire funcţionează drept tribunal.

 Cuibul reginei

Una dintre cele mai frumoase clădiri este reședința construită pentru regina Elisabeta în Portul Constanța, în zona zero, la capătul digului. Este supranumit „Cuibul reginei“.

O casă mică, în formă de vapor, în care stătea vara. Regele Carol I stătea la reședința din oraș, dar o vizita pe regină, luau ceaiul împreună. Regina stătea de multe ori numai cu gărzile de onoare, în acord cu furtuna, în comuniune cu vapoarele, cu mediul marin.

„Regina avea invitaţi pe care îi primea cu dragă inimă, iar oamenii se simţeau foarte bine. Regele Carol I se ducea şi lua masa cu regina, de fiecare dată, deşi de obicei dormea în palat, în reşedinţa regală. Regina prefera să doarmă între valuri şi lângă zgomotul mării. Era o persoană foarte sensibilă. De altfel, se ştie, a fost o poetă sensibilă, sub pseudonimul Carmen Sylva“, apreciază criticul de artă Doina Păuleanu.

Tot ea afirmă că regina a iubit marea.

„Regina Maria a iubit marea pentru că fusese născută pe o insulă, în arhipelagul englez, şi educată pe o altă insulă, în Malta, unde tatăl ei era un înalt ofiţer de marină, comandantul Marinei din acea zonă.“

Locul preferat al familiei regale se dă în folosinţă în jurul anului 1911. Clădirea avea la parter un loc în care stăteau gărzile. La etaj erau un salon de primire, dormitorul şi câteva camere, în plus a fost proiectată o terasă foarte frumoasă deasupra mării. În apropierea „Cuibului -Reginei“ s-a construit -Farul Carol I, dat în folosinţă în 1913.

În ianuarie 1927, „Cuibul“ a fost devastat de un puternic incendiu. „Amploarea incendiului a fost dată şi de materialele din care era construită clădirea, preponderent lemn, prelată, hârtie, după care s-a trecut la utilizarea preponderent a pietrei şi a fierului. Au fost făcute nişte modificări“, spunea Marian Samoilă, documentaristul Muzeului Portului.

Amintiri despre viaţa socială a perechii regale se păstrează astăzi în acest muzeu, prin fotografiile de epocă expuse. Spaţiul este amenajat chiar în fostul „Cuib“ al Elisabetei. În anii ’60, atunci când s-a pus problema extinderii digului şi construirii căii ferate, aproape jumătate din clădire a fost demolată. S-a modificat întreaga zonă a portului, iar pavilionul din port a suferit modificări importante.

Doar până în anii ’45-’46 s-a păstrat ce era original în reşedinţă. În perioada comunismului, de acest loc s-a ales praful. „Cuibul“ ajunge să fie magazie pentru depozitarea materialelor de construcţie.

În 1996 a fost inaugurată forma actuală a clădirii, o copie relativ fidelă. Nivelul a fost înălţat. S-a păstrat poziţia clădirii, care conduce şi acum vizitatorul către vechiul Far. Terasele nu mai sunt atât de ample precum odinioară şi nu mai au copertine. În plus, lipseşte pontonul din lemn. Acum, aici funcţionează un mic muzeu al portului.

 Castelul din Mamaia

În mijlocul stațiunii Mamaia poate fi văzută și acum o clădire căreia constănțenii îi spun „Castelul Reginei Maria“. Este cea de-a treia reşedință regală din Constanța.

Castelul nu a fost însă folosit în scopul în care a fost construit, pentru că regina descoperise, între timp, Balcicul, unde avea să-şi petreacă verile până la sfârşitul vieţii şi să-şi lase, la propriu şi la figurat, inima.

Aceasta şi-a construit aici, pe la mijlocul staţiunii Mamaia, după ideile ei, o vilă grandioasă, cu mai multe corpuri. Palatul regal de la Mamaia a fost construit la începutul anilor ’20, de către arhitectul italian Mario Stoppa. Castelul din Mamaia este făcut cadou de regina Maria reginei-mamă Elena. Aceasta vine aici cu Mihai I, în câteva veri.

„Se cunosc fotografii, întâmplări din presa timpului, în care Mihai este văzut pe plajă, în plimbări. Este văzut însoțindu-și tatăl, Carol al II-lea, la sărbătorile de Ziua Marinei“, spune Doina Păuleanu.

Familia regală a mai locuit în Vila Știrbey, ajunsă între timp bar, și în Vila Reginei Maria, ambele în Mamaia, realizată de arhitectul Stoppa.  

 Balcic sau „dictatura florilor“

La numai o oră și jumătate cu mașina de Constanța se află Balcic, una dintre destinațiile preferate ale românilor. Castelul Reginei Maria și grădina botanică sunt principalele atracții. Primăvara este o perioadă foarte bună pentru a vizita grădina, majoritatea plantelor fiind înflorite.

Construcția domeniului din Balcic începe în 1925, după ce Regina Maria vizitează pentru a doua oară zona. Castelul și grădina sa sunt finalizate un deceniu mai târziu, aceasta din urmă fiind creată după planurile unui decorator elvețian. Regina adoptă arhitectura balcanică, prin construirea la Mamaia, dar şi la Balcic, a minaretului, element specific arhitecturii religioase musulmane. Turnul înalt, specific moscheelor, prevăzut cu balcon, va deveni un reper arhitectonic în cele două zone de întrepătrundere culturală.

Încet-încet, la Balcic regina îşi amenajează un adevărat domeniu. Mai construieşte o serie de vile, o bisericuţă şi amenajează grădini minunate. Tot acest spaţiu devine un loc în care se adună, pe de o parte, aristocraţia, pentru că regina stătea aici foarte mult vara, şi pe de altă parte, în orășelul pescăresc se adună boema artistică. În aceeaşi perioadă, Balcicul pătrunde în pictura românească prin creaţia marilor pictori care se stabilesc în zonă. „Acel loc miraculos a fost ales de regină pentru a-și transpune visele, din punct de vedere al locuinței, al funcțiilor acesteia, dar mai ales al relației dintre om, natură și lucru construit. Regina chiar spunea că a instaurat la Balcic o dictatură, a florilor, și că este singura formă de dictatură pe care o iubește și o va iubi vreodată“, spune Doina Păuleanu.

 Grădina cu 2.000 de plante

Iubitoare de grădini, Regina Maria a construit o grădină după gustul ei la Balcic. Acum, aceasta este una dintre principalele atracții turistice din zonă. Are o suprafață de circa 65.000 de metri pătrați și circa 2.000 de plante care fac parte din 85 de familii și peste 800 de genuri, unele dintre ele având peste 50 de ani. Magnolii, nuferi, lalele și multe altele, într-o explozie de culori. Puteți admira și specii rare de arbori, cum ar fi arbori de cauciuc sau Ginko biloba, dar și a doua cea mai mare colecție de arbuști din Europa, după cea din Monaco. Aceasta se află în afara grădinii și conține 600 de specii. Unii dintre cactuși înfloresc o dată la o sută de ani. Intrarea este de 8 leva pentru adulți și de 3 leva pentru copiii cu vârste cuprinse între 7 și 18 ani. Pentru cei sub 7 ani, intrarea este gratuită. O leva valorează, la cursul BNR, 2,37 lei. Castelul se vizitează separat.

Complexul este deschis tot timpul anului, dar perioada cea mai bună de vizitare a grădinii botanice este din mai până în octombrie.

 

„Regina Maria a iubit marea pentru că fusese născută pe o insulă, în arhipelagul englez, şi educată pe o altă insulă, în Malta, unde tatăl ei era un înalt ofiţer de marină, comandantul Marinei din acea zonă.“

 

Doina Păuleanu, critic de artă

 

„Acel loc miraculos a fost ales de regină pentru a-și transpune visele, din punct de vedere al locuinței, al funcțiilor acesteia, dar mai ales al relației dintre om, natură și lucru construit. Regina chiar spunea că a instaurat la Balcic o dictatură, a florilor, și că este singura formă de dictatură pe care o iubește și o va iubi vreodată.“

 

Doina Păuleanu, critic de artă

Comentarii

loading...