Noul an școlar 2025–2026 va debuta cu o serie de modificări importante, anunțate de ministrul Educației, Daniel David.
Printre schimbări se numără creșterea normei didactice, reorganizarea rețelei școlare și regândirea structurii claselor.
Potrivit Ministerului Educației, anul școlar va începe cu aproximativ 214.700 norme didactice (față de 229.110 în anul precedent), dintre care 156.390 acoperite cu titulari. Restul vor fi ocupate de suplinitori sau prin plata cu ora.
Creșterea normei didactice și reorganizarea rețelei școlare
„Creșterea normei didactice cu 2 ore pe săptămână ne menține în general în zona mediei Uniunii Europene (…) și a altor țări vestice cu un model mai apropiat nouă. Această creștere duce la o mai mare interacțiune a elevilor cu profesori calificați, dar trebuie să vină cu o reducere a încărcării birocratic-administrative asupra cadrelor didactice”, a transmis Daniel David.
O altă modificare vizează reducerea fragmentării rețelei școlare, cu aproximativ 8,1%.
„Reorganizarea rețelei școlare (…) trebuie testată în acest an, iar eventualele disfuncționalități pot fi corectate pentru anul școlar 2026–2027. În acest proces, fiecare unitate teritorial administrativă a rămas cu cel puțin o unitate școlară cu personalitate juridică”, a explicat ministrul.
Clase mai echilibrate, burse și plata cu ora
În ceea ce privește numărul de elevi din clase, ministrul a precizat că schimbările sunt minore.
„Regândirea limitelor pentru clasele de elevi nu a dus la schimbări dramatice (…). Spre exemplu, eliminăm situațiile din anul școlar 2024–2025, unde am avut (…) 12 clase cu 1 elev, 26 de clase cu 2 elevi, 52 de clase cu 3 elevi” și alte cazuri similare.
Fondul de burse va fi mai mare decât în anul școlar 2022–2023, însă mai mic decât în perioada 2023–2025, când „contextul politic și legislativ a fost altul”.
Totodată, plata cu ora a fost regândită și aliniată cu valoarea unei ore de salariu pentru timpul total de lucru.
Obiective pe termen scurt, mediu și lung
Ministrul Educației a prezentat și țintele sistemului educațional:
- Pe termen scurt: implicarea cadrelor didactice pensionate și o bună planificare bugetară pentru 2026.
- Pe termen mediu: asigurarea unui salariu de start atractiv pentru debutanți.
- Pe termen lung: alocarea a 15% din bugetul general pentru educație și 1% din PIB pentru cercetare.
Reformele propuse prin Raportul QX continuă, în special în zona curriculumului pentru preuniversitar și a evaluării în învățământul superior.
„Deși sunt secundare acum – prima linie fiind reprezentată de măsurile de criză –, măsurile de reformă pe linia Raportului QX continuă și se vor accentua pe măsură ce depășim criza fiscal-bugetară”, a precizat Daniel David.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube.