Proiectul noii legi a pensiilor prevede că stagiul complet de cotizare pentru pensie pentru limită de vârstă este de 35 de ani, atât pentru femei cât şi pentru bărbaţi, iar stagiul minim este de 15 ani. Vârsta standard de pensionare este 65 de ani, atât pentru femei cât şi pentru bărbaţi.
Stagiile de cotizare peste 25 de ani vor fi răsplătite cu puncte suplimentare, respectiv: 0,50 puncte/an pentru anii de contributivitate din intervalul 26-30 inclusiv; 0,75 puncte/an pentru anii de contributivitate din intervalul 31-35 inclusiv; 1 punct/an începând cu anul 36 de contributivitate.
Sporurile nepermanente contributive vor fi calculate la pensie, respectiv acord global, plata cu ora, al treisprezecelea salariu, premii, etc.
Femeile cu mai mulți copii, reducere la vârsta de pensionare
Femeile cu mai mulți copii vor beneficia de reducerea vârstei standard de pensionare. Astfel, reducerile pentru mamele care au născut și crescut copii cel puțin până la vârsta de 16 ani sunt de șase luni pentru fiecare copil. Reducerea vârstei de pensionare se aplică și în cazul femeilor care au adoptat copii și i-au crescut minim 14 ani. Persoanele care lucrează în condiții de handicap grav sau accentuat vor primi o suplimentare a numărului de puncte contributiv cu încă un număr fix de puncte, respectiv de 0,5 pct., respectiv 0,25 pct. pentru fiecare an.
Noua formulă de calcul a pensiei
Pensia va fi egală cu valoarea punctului de referință înmulțit cu numărul de puncte. Valoarea punctului de referință reprezintă valoarea punctului de pensie împărțit la 25, iar numărul total de puncte de pensie este format din numărul de puncte contributive, necontributive și de stabilitate. Formula de majorare are în vedere rata medie anuală a inflației, la care se adaugă 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat, indicatori definitivi, cunoscuți în anul curent pentru anul calendaristic anterior. Procentul de majorare și data de acordare se stabilesc anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat și va fi stabilit în funcție de veniturile la BASS și inflația estimată de INS din anul precedent, potrivit proiectului.
Tipurile de pensie prevăzute de proiectul de lege
- Pensie pentru limită de vârstă – condiționată de realizarea unui stagiu minim de 15 ani contributiv;
- Pensie de invaliditate – se mențin cele trei grade (grav, accentuat sau mediu) care vor fi redefinite:
- gradul I – deficiența funcțională gravă, capacitate de autoservire pierdută;
- gradul II – deficiența funcțională accentuată și capacitate de autoservire păstrată partial
- gradul III – deficiența funcțională medie și capacitatea de autoservire păstrată;
- Pensie anticipată – condiționată de un stagiu complet de cotizare contributiv de 35 ani. ( Pensionarea anticipată se realizează cu reducerea maximă de 5 ani din vârsta standard de pensionare, cu o penalizare maximă de 24% față de 30% cât este în prezent. /Nu vor fi luate în calcul perioadele necontributive: șomaj, spor de grupă, etc.)
- Pensie de urmaș – se mențin prevederile actuale.
Legea ar urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2024. În primă etapă pensiile vor creşte o dată de la 1 ianuarie cu 13.8% şi apoi la 1 septembrie 2024.
”La 1 ianuarie se aplică o mărire de 13,8% la toate pensiile din România, urmând iarăşi o mărire în 2024, cred că pe 1 septembrie, când se termină toată procedura de recalculare a tuturor celor 4.765.000 de dosare de pensie”, a afirmat premierul.
Șeful Guvernului a spus că şi pensiile speciale vor fi indexate cu rata inflaţiei, o decizie contrară fiind neconstituţională.
Marcel Ciolacu a explicat că, în noua lege a pensiilor, urmează ”a se închide toate inechităţile”.
”Nu va fi afectată nicio pensie, drepturi obţinute pe vechile legi, toată proiecţia este pentru viitor. Este exclus ca cineva să pierdă vreun ban după recalculare”, a adăugat premierul.
Kelemen Hunor spune că timpul este prea scurt pentru adoptarea legii, având în vedere că până acum nimeni nu a văzut proiectul
„Din păcate, Parlamentul în această perioadă a fost pus în paranteză. Nu există rectificare de buget. Deci prin hotărâri de Guvern se distribuie banii. Înseamnă că lipseşte transparenţa şi lipseşte controlul parlamentar. Niciodată, nicio coaliţie, niciun Guvern nu şi-a bătut joc în halul ăsta de Parlament. Să nu vii cu rectificare, ştiind că ai nevoie de rectificare, dar tu faci din pix, prin hotărâri de Guvern. Deci din acest punct de vedere şi legea pensiilor poate fi aprobată în 48 de ore, că ai majoritate”, a menționat Kelemen Hunor.
Concluzia este că românii vor avea pensie la o vârstă mai înaintată, de vreme ce cresc pensiile de stat vor crește și cele speciale.
