România și Ungaria rămân puternic dependente de ciclurile industriei germane, în special în sectoarele auto și componente
Industria din România, puternic integrată în lanțurile de producție germane, își va putea relansa creșterea, doar în măsura în care economia Germaniei își revine sau își ajustează modelul de dezvoltare, arată o analiză a evoluțiilor economice recente, citată de ziarulfinanciar.ro. O dinamică similară se regăsește, în grade diferite, și în Polonia, Ungaria și Cehia, economii strâns conectate la motorul industrial german.
În ultimii ani însă, echilibrul s-a modificat. Restricțiile de acces ale companiilor germane pe piața americană în timpul administrației Donald Trump, coroborate cu expansiunea agresivă a producătorilor chinezi — în special în sectorul auto electric — au schimbat semnificativ raporturile de forță. Europa, inclusiv Germania, a devenit atât teren de competiție, cât și piață de refugiu pentru industria germană în fața presiunilor externe.
Datele privind schimburile comerciale arată o creștere constantă a exporturilor Germaniei către România: de la 12,5 miliarde de euro în 2015 la peste 23 de miliarde de euro în ultimii ani, cu un vârf de 23,6 miliarde în 2023. Practic, în mai puțin de un deceniu, volumul s-a dublat, în ciuda șocurilor succesive generate de pandemie și de criza energetică declanșată de războiul din Ucraina.
Acești factori au expus vulnerabilitatea modelului economic german, bazat pe energie ieftină și exporturi industriale masive. Creșterea costurilor energetice a afectat competitivitatea, în timp ce producătorii chinezi au avansat rapid pe piețele globale, inclusiv în Europa, în special în domeniul vehiculelor electrice.
Presiunea concurențială din partea Chinei a coincis cu stagnarea exporturilor germane la nivel global și cu pierderea unor poziții importante pe piața asiatică. În paralel, însă, Europa de Est a devenit o destinație tot mai importantă pentru industria germană, absorbând o parte din expansiunea comercială a Berlinului.
Polonia ilustrează cel mai clar această reconfigurare. Germania este atât principalul partener de export pentru Polonia, cât și una dintre cele mai mari piețe de desfacere pentru bunurile germane. Valoarea schimburilor a crescut semnificativ în ultimul deceniu, depășind inclusiv exporturile Germaniei către China în anumite segmente, în contextul în care relațiile comerciale cu Beijingul s-au diminuat după vârful atins la începutul anilor 2020.
Spre deosebire de alte economii din regiune, Polonia a evitat recesiunea de la tranziția la economia de piață și a dezvoltat un profil mai diversificat, ceea ce i-a consolidat rolul în arhitectura industrială europeană. România și Ungaria rămân însă mai puternic dependente de ciclurile industriei germane, în special în sectoarele auto și componente.
Pe acest fond, dependența tradițională a Europei de Est față de Germania începe să capete o dimensiune reciprocă. Dacă în trecut economiile est-europene depindeau de investițiile și comenzile industriei germane, astăzi și companiile germane depind tot mai mult de capacitatea de producție și costurile competitive din estul continentului.
Această interdependență deschide, în același timp, o fereastră de oportunitate: integrarea mai profundă a firmelor din Europa de Est în lanțurile de valoare ale unor giganți precum Volkswagen sau Siemens, într-un moment în care industria europeană își caută un nou echilibru între presiunea Chinei, volatilitatea globală și transformările energetice.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube
