Dincolo de dimensiunea financiară, antreprenoriatul este descris ca un exercițiu de rezistență psihologică
Într-un context economic instabil, în care proiectele apar și dispar înainte de a fi finalizate, granița dintre antreprenoriat și statutul de angajat devine tot mai greu de trasat, iar alegerea între cele două modele de lucru nu mai are răspunsuri simple, consideră jurnalista și autoarea Daniela Palade-Teodorescu, care a analizat tema în volumul „Criza mijlocului de carieră”. Invitată la ZF Live, aceasta a subliniat că munca pe cont propriu vine cu o presiune mai mare, decât cea a unui angajat clasic, în special într-o perioadă în care proiectele sunt adesea amânate sau oprite înainte de finalizare.
„Mult mai istovitor este să fii antreprenor sau soloprenor, mai ales în perioada aceasta cu multă incertitudine și volatilitate. Vedem proiecte care încep și nu se mai termină sau proiecte care nu mai ajung să se întâmple. În același timp, am învățat să trăiesc cu această realitate, pornind de la ideea că valoarea unui profesionist este dată de suma tuturor incertitudinilor pe care le poate duce”, a declarat Daniela Palade-Teodorescu.
Dincolo de dimensiunea financiară, antreprenoriatul este descris ca un exercițiu de rezistență psihologică, în care capacitatea de a gestiona incertitudinea devine un criteriu central de evaluare profesională. În acest cadru, volatilitatea pieței nu mai este doar un factor extern, ci un test continuu al adaptabilității individuale. Autoarea vorbește și despre nevoia de adaptare constantă într-un mediu aflat în schimbare permanentă, inclusiv prin ajustări de stil de viață și consum.
„Putem vorbi și despre inteligență spirituală, pentru că e greu să faci față acestei instabilități permanente. Am ajuns să trăim cu ideea că singura constantă este schimbarea”, a mai spus aceasta.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube
