În paralel, autoritățile locale continuă investițiile punctuale în modernizarea unităților existente, inclusiv prin extinderi de secții de urgență și dotări cu echipamente medicale noi
După mai bine de trei decenii în care construcția de spitale publice noi a fost mai degrabă excepția decât regula, România intră într-o fază de accelerare a investițiilor în infrastructura medicală. Fondurile europene și cele din PNRR au deblocat zeci de proiecte care, până recent, existau doar pe hârtie sau în faze incipiente de proiectare, scrie zf.ro.
În 2023, Ministerul Sănătății lista 27 de spitale cu finanțare aprobată, cu o valoare cumulată de aproximativ 10 miliarde de lei, însă doar o parte dintre acestea au ajuns efectiv în faza de execuție. Cele mai importante rămân cele trei spitale regionale de urgență din Iași, Cluj și Craiova, evaluate la circa 5,6 miliarde de lei și concepute să însumeze peste 2.500 de paturi și zeci de săli de operație, cu rol de hub medical pentru aproximativ 1,5 milioane de pacienți.
Un șantier avansat, două proiecte blocate
Dintre cele trei spitale regionale, doar cel de la Craiova are lucrări efectiv începute. Aici, un consorțiu de firme românești a intrat deja în faza de construcție, lucrările fiind raportate la un stadiu de sub 10%, cu intervenții la structura subsolului.
La Iași, proiectul se află încă în etapa premergătoare execuției, în condițiile în care contractul a fost atribuit unui constructor turc, dar procesul a fost contestat. La Cluj, situația este și mai întârziată: licitația a fost contestată de mai mulți participanți, iar semnarea contractului rămâne incertă. În spatele acestor proiecte se află competiția dintre constructori români și grupuri internaționale, în special compania turcă CCN, deja implicată în mai multe proiecte spitalicești din România.
Extindere dincolo de regionale
Pe lângă spitalele regionale, mai multe investiții sunt în derulare la nivel național. La Oradea se construiește un spital nou de boli infecțioase și pneumologie, finanțat aproape integral din PNRR, iar la Cluj avansează proiecte dedicate neurochirurgiei și pediatriei.
Constructorii români și-au consolidat poziția pe piață, fiind implicați în proiecte majore precum spitale județene, institute oncologice și centre de mari arși. În paralel, grupurile internaționale își extind prezența pe segmentul de infrastructură medicală complexă.
Ce urmează după inaugurare
Specialiștii atrag atenția că miza reală va fi întreținerea acestor spitale, după finalizare. Lipsa unor bugete consistente pentru mentenanță ar putea duce, în timp, la degradarea rapidă a infrastructurii, indiferent de calitatea construcției inițiale.
În paralel, autoritățile locale continuă investițiile în modernizarea unităților existente, inclusiv prin extinderi de secții de urgență și dotări cu echipamente medicale noi, menite să îmbunătățească rapid capacitatea de intervenție.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube
