Consiliul Director al Fondului Monetar Internaţional a aprobat revizuirea ţintei de inflaţie pentru 2010 stabilită în acordul stand-by încheiat cu România, de la 3,5 la stuă la 7,9 la sută, după creşterea TVA la 24 la sută, a declarat pentru Mediafax şeful misiunii de evaluare a instituţiei financiare internaţionale, Jeffrey Franks.
El a menţionat că FMI se aşteaptă ca impactul creşterii TVA să aibă un singur efect asupra preţurilor, care ar urma să dispară gradual în cursul anului viitor, fără a exista presiuni inflaţioniste persistente.
Banca centrală a menţinut, miercuri, dobânda de politică monetară la 6,25 la sută, după ce Guvernul a anunţat majorarea TVA de la 19 la sută la 24 la sută, BNR a arătat că va acţiona pentru limitarea efectelor acestei măsuri şi pentru continuarea ancorării aşa-numitelor anticipaţii inflaţioniste la niveluri scăzute.
FMI îşi menţine prognoza privind PIB-ul României
Altfel, prognoza FMI privind evoluţia Produsului Intern Brut al României în 2010, respectiv o scădere de 0,5 la sută, nu va fi modificată semnificativ după decizia autorităţilor de reducere a salariilor din sectorul bugetar şi majorarea TVA, a adăugat Jeffrey Franks.
Franks a spus totodată că FMI menţine estimarea privind o creştere economică pozitivă anul viitor, iar experţii Fondului se aşteaptă la o creştere trimestrială până la finele acestui an.
“Nu anticipăm că vor fi efecte negative suplimentare asupra PIB-ului din creşterea TVA comparativ cu cele din măsurile de tăiere a cheltuielilor anunţate anterior. Pensionarii vor avea mai mulţi bani de cheltuit, ceea ce va stimula economia, dar ceilalţi oameni vor plăti un TVA mai mare, deci vor avea mai puţini bani de cheltuit. Astfel, cele două efecte se vor anihila reciproc”, a apreciat el.
Întrebat dacă primul set de măsuri, care includea reducerea pensiilor, ar fi fost mai adecvat, Franks a răspuns negativ, precizând că Fondul a propus chiar de la ultima vizită în România o majorare de taxe.
Board-ul FMI a aprobat, vineri, a patra revizuire a acordului stand-by cu România, astfel că va elibera cea de-a cincea tranşă din împrumut, în valoare de 910 milioane de euro, banii urmând să intre cel mai probabil luni în contul Băncii Naţionale a României.
Valoarea totală a finanţărilor virate României de către FMI, în cadrul împrumutului stand-by în sumă de circa 13 miliarde de euro, este de peste 9,2 miliarde de euro, dintre care pentru acoperirea deficitului bugetar s-au utilizat circa 2,2 miliarde de euro, iar diferenţa a intrat în rezervele BNR.
România a încheiat în martie anul trecut un acord de finanţare externă cu UE, FMI şi alte instituţii financiare internaţionale, în sumă totală de aproximativ 20 de miliarde de euro.
Fondul aşteaptă “un semnal clar din partea României” pentru un nou acord
Ar putea fi încheiat însă un nou acord dintre FMI şi România, discuţiile în acest sens putând începe în următoarele luni, imediat ce Guvernul va da un semnal clar în acest sens, a mai spus Franks. În cazul în care s-ar ajunge la o înţelegere, aranjamentul ar fi unul de tip precautionary sau stand-by, precizează oficialul FMI.
Franks a menţionat că în cazul unui nou acord “în mod cert” va exista un alt set de reforme structurale pe care România va trebuie să le îndeplinească, iar acestea vizează domenii precum infrastructura, companiile de stat sau piaţa muncii.
El a amintit că preşedintele Traian Băsescu şi-a exprimat interesul faţă de posibilitatea încheierii unui nou acord cu FMI, odată ce se încheie actualul acord în primăvara anului viitor.
Boc: Deficitul bugetar rămâne cel stabilit
De partea sa, premierul Emil Boc a declarat că în discuţiile cu Fondul Monetar Internaţional nu s-a pus problema creşterii deficitului bugetar, insistând că România va trebui să se încadreze în cel deja stabilit cu Fondul, de 6,8 la sută.
Joi, la Suceava, ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, declara că Guvernul ar putea cere FMI discutarea creşterii deficitului convenit, invocând forţa majoră, determinată de inundaţiile care au afectat România.
El arăta că atât dorinţa Guvernului român, cât şi a Uniunii Europene şi FMI este de a menţine un anumit deficit bugetar pentru că un astfel de deficit ajută România.
Berceanu adăuga că, dacă faţă de actualul deficit de 6,8 la sută ar fi acceptată o creştere la 7 la sută, aceasta reprezintă aproximativ 250 de milioane de euro, fonduri care ar putea fi alocate unor proiecte concrete de remediere a efectelor inundaţiilor, care să fie resorbite din punct de vedere financiar pe parcurs.
