Consilierul guvernatorului Băncii Naţionale, Lucian Croitoru, a declarat, duminică, la Digi24, că nu este vorba despre nicio gaură de zece miliarde de lei, întrucât bugetul nu-şi transferă resurse de la un an la altul.
„Nu este vorba de nicio gaură, de la un an la altul bugetul nu-şi transferă resurse. Orice an nou fiscal începe de la zero. Începe cu veniturile pe care le planifică să le corecteze şi cu cheltuielile pe care le planifică a le face. Deci nu există legătură între ele”, a precizat Lucian Croitoru.
Precizarea vine după ce liderul PSD, Liviu Dragnea, a prezentat cifre care ar demonstra că există o „gaură” la buget de 10 miliarde lei. Dragnea afirma că, potrivit programării iniţiale la adoptarea bugetului pentru 2016, veniturile erau estimate pe final de an la 231,1 miliarde lei, în timp ce, la sfârşitul anului, veniturile au fost de 221,1 miliarde lei, cu zece miliarde mai puțin.
În ceea ce priveşte menţinerea deficitului la 3%, Croitoru a precizat că, de peste 10 ani, toate guvernele reuşesc să menţină deficitul bugetar sau chiar să menţină un surplus în timpul anului până prin lunile octombrie-noiembrie, şi după aceea când sunt aproape de un surplus se fac cheltuielie masive pentru a face deficitul programat. În opinia consilierului, această practică nu este bună.
„Cel care se referă majoritatea specialiştilor este să nu cumva să-l depăşeşti pentru că el se adaugă la cererea agregată. Când ai un deficit mai mare decât pe cel care îl prognozezi, deja ai probleme suplimentare. Trebuie să-l finanţezi, îţi cresc costurile de finanţare, deja eşti privit cu o anumită neîncredere în ceea ce priveşte consistenţa dintre ceea ce declari şi ceea ce poţi să faci în realitate. Şi de obicei îngrijorarea se referă la menţinerea stabilităţii macroeconomice. Un deficit mai mare decât cel care este consistent cu stabilizarea datoriei publice la un anumit nivel considerat corect îngrijorează”, a precizat Croiutoru, întrebat dacă trebuie să ne încadrăm în ţinta de deficit de 3%.
El a mai explicat că dacă este planificat un deficit de 3%, trebuie să nu te abaţi de la el. „Dacă ai planificat un deficit de 3% şi vii cu un deficit zero înseamnă că ai promis că faci anumite cheltuieli, de investiţii sau alte servicii pentru care publicul a plătit impozite cu scopul de ale obţine. Înseamnă ca nu ţi-ai făcut treaba. De aceea când anunţi un deficit trebuie să fii mai mult sau mai puţin lângă el”, a mai spus Croitoru.
Potrivit reprezentantului BNR, un deficit de 3%, concomitent cu o creştere economică de 5,5%, este „greu de atins”.
„Ele nu au cum să nu adauge probleme. Au fost crescut salariile profesorilor în decembrie, ale medicilor, cu câte 15%. Eu nu comentez, după părerea mea chiar sunt necesare. Numai de aici este un deficit de 0,35% din PIB (…) Au crescut salariile din administraţiile locale cu 20%, şi ele adaugă. Sunt măsuri de creştere a pensiilor. (…) Această faimoasă taxă pe stâlp va fi eliminată din 2017. Acciza la benzină va fi eliminată. TVA-ul redus de la 20 la 19%”, a completat Croitoru, care susţine că toate aceste măsuri pun presiune pe buget.
În acest context, consilierul BNR susţine că vor fi adoptate alte măsuri mai puţin plăcute, iar unele dintre ele este eliminarea plafonului CAS şi CASS pentru cei care au salarii de cinci ori mai mari decât salariul mediu. „Dacă va uitaţi la programul de guvernare printre rânduri puteţi înţelege că faptul că au fost prezentate nişte măsuri plăcute, nu înseamnă neapărat că nu pot fii şi măsuri care sunt mai puţin plăcute compensatorii”, a mai zis Croitoru.
Preşedinte Klaus Iohannis a declarat, miercuri, după întâlnirea cu premierul Sorin Grindeanu, că „nu va fi deloc uşor” ca Guvernul să vină cu un buget sustenabil, cu deficit de sub 3% din PIB şi cu respectarea tuturor angajamentelor, având în vedere măsurile deja luate.
