Dupa mai bine de 16 ani de la revolutie, singurele cabane de vanatoare din judetul dictatorului Ceausescu, Olt – Seaca si Resca -, au reusit sa reziste tranzitiei, in pofida pradatorilor la drumul mare, cu care, de altfel, ne-am obisnuit de-a lungul timpului. Chiar daca unii investitori “strategici” si-au aratat coltii, atat pentru locatiile vanatoresti, cat si pentru fondul cinegetic bogat al zonei, sortii au decis ca pana astazi cabanele sa ramana in patrimoniul statului, Directia Silvica Olt (DSO) reusind sa faca fata zecilor de interventii venite de la mai-marii vremurilor. Dincolo de trecutul gri al acestor cabane, Seaca si Resca se pregatesc ca intr-un an sa intre in circuitul european de turism, in prezent ele gazduind, in sezoanele de vanatoare, vanatori straini si, mai nou, pe cei autohtoni.
In doar patru ani, braconaj de proportii
Istoria celor doua cabane incepe pentru Resca – din 1979, iar pentru Seaca – din 1985. Construite la comanda lui Ceausescu, popasurile vanatoresti erau destinate strict relaxarii primului vanator al neamului, dar si acolitilor acestuia. La Resca, pregatirile pentru marea masacrare anuala, cand megalomanul curma viata a peste 90 de lopatari, trebuiau sa fie gata pana la inceputul fiecarui octombrie. Uciderea mistretilor avea loc la Seaca doar in lunile de iarna, pofta nebuna a dictatorului fiind si la acest sector al vanatului greu de potolit. Cu toate acestea, directorul DSO, Despina Dumitru, povesteste ca “Ceausescu era un tragator de elita si un vanator disciplinat, care nu apela niciodata la gonaci si nici nu isi lasa animalul ranit sa se chinuiasca”. Daca povestile despre escapadele vanatoresti ale dictatorului par sa se desprinda dintr-un film horror, ingrozitor este faptul ca in numai patru ani de la revolutie braconajul a distrus peste 90% din fondul cinegetic de la Resca. Padurea, de peste 2.200 de hectare, adapostea, printre alte specii, aproximativ 3.000 de lopatari, pentru ca recensamantul din '94 sa inscrie doar 300. “Doar in aceasta situatie grava am reusit sa convingem autoritatile sa intervina in forta, iar astazi numarul acestei specii sa-si pastreze o constanta de 350”, ne spune Despina Dumitru, in opinia careia braconarea s-a derulat dupa un program bine organizat si de catre oameni ale caror functii din perioada comunista le permiteau, chiar si dupa patru ani, sa incalce legea.
Silvoturismul, doctorul padurii
Tinand cont de istoricul celor doua cabane, dar si de fondul cinegetic existent al celor peste 4.300 de hectare de padure, DSO a demarat in urma cu doi ani un amplu program de reabilitare si modernizare, tinta directa fiind dezvoltarea silvoturismului. Daca la cabana Seaca investitiile s-au ridicat la 1,3 miliarde de lei vechi, la cea de la Resca acestea insumeaza peste 2,5 miliarde de lei si se vor finaliza in vara acestui an, cand conducerea DSO spera ca locatiile turistice sa fie certificate si inscrise in circuitul european. Turistii vor putea admira si filma vanatul, vor beneficia de programe de echitatie, dar si de plimbari cu trasura, fiind asteptati de cei 284 de cai ai hergheliei DSO. Totodata, povestile vanatoresti se pot transforma in realitate, pentru doritori, cabanierii pot organiza sesiuni speciale de vanatoare. Un alt obiectiv al silvicultorilor il reprezinta finalizarea complexului sportiv: piscina, terenuri de tenis, volei, baschet si fotbal, ei apreciind ca amortizarea investitiei nu va dura mai mult de doi ani, estimand totodata ca numarul turistilor straini si romani va creste de la an la an. Potrivit directorului DSO, dezvoltarea silvo-turismului in zona va aduce atat beneficii financiare Regiei Padurilor, dar, si mai important, ca va salva atat fondul forestier, cat si pe cel cinegetic. “Dupa '89, tiganii au incercat sa devalizeze cabana de la Resca si numai parasutistii de la Caracal au reusit sa-i opreasca”, spune directorul DSO, aflat si astazi intr-o continua lupta cu praduitorii lemnului forestier, dar si cu unii vanatori profesionisti, care, la partidele de vanatoare “ar impusca si copacii”.
Acces si tarife la cabanele Resca si Seaca
Amplasat in padurea cu acelasi nume, complexul turistic Resca se intinde pe o suprafata de 1,3 hectare si este compus din: cabana – 16 camere, restaurant – 50 de locuri, piscina si un foisor special. Atat camerele, cat si restaurantul si-au pastrat designul traditional romanesc vanatoresc, coloritul covoarelor oltenesti, dar si o parte din trofeele vanatoresti ce imbraca peretii, dand locatiei un ambient deosebit. Pentru un loc de cazare, turistii platesc 100 RON, iar in regim de pensiune completa costul se ridica la 80 de euro pentru o zi de sedere in fosta cabana de vanatoare a lui Ceausescu. Pentru a ajunge la cabana, preferabil cu autoturismul personal, trebuie stiut ca aceasta se afla la nord de orasul Caracal, la aproximativ 20 de kilometri distanta, unde este situata comuna Resca, amplasata pe vestigiile orasului roman Romula. Pentru cei care doresc sa viziteze orasul natal al dictatorului – Scornicesti, in nordul acestuia, in padurea cu cel mai bun garnitet din Europa – Seaca, se pot opri pentru a se relaxa la cea de-a doua cabana de vanatoare din judetul Olt. Refacuta in 2003, cabana de doar opt camere ofera conditii moderne de cazare si masa, tarifele practicate aici fiind similare cu cele de la Resca. Pentru cele doua cabane, preturie se vor modifica anul acesta, dupa certificare, in functie de numarul de stele pe care il va primi fiecare in parte.
–
Cabanele de vanatoare ale lui Ceausescu au scapat de tavalugul tranzitiei
