Anul acesta, dincolo de vizitarea patrimoniului deținut de muzeele participante, vizitatorii au la dispoziție și poveștile din spatele expozițiilor, din muzee precum Muzeul Țăranului Român, Muzeul Național de Artă al României, Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, Muzeul Național al Literaturii Române, Palatul Mogoșoaia, Muzeul Național de Geologie, Centrul expozițional documentar al Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, Muzeul Național Tehnic „Prof. ing. Dimitrie Leonida”, Muzeul Național „George Enescu” și Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi.
Care sunt noutățile acestei ediții, în ce măsură muzeele din România reușesc să răspundă așteptărilor vizitatorilor, am discutat cu Dragoș Neamu, inițiatorul acestui eveniment, și cu Virgil Nițulescu, președintele Rețelei Naționale a Muzeelor din România, parte a acestui proiect.
RL: Noaptea Muzeelor are deja o oarecare tradiție. Au reușit edițiile anterioare să atragă mai mulți vizitatori pentru muzee? A schimbat ceva în peisajul muzeal din România?
Dragoș Neamu: Este greu să putem afla concret în ce măsură Noaptea Muzeelor a fost principalul vector care a stimulat interesul publicului pentru a vizita un muzeu, dincolo de momentul acestui eveniment. Cu siguranță, va trebui să realizăm un studiu în acest sens pentru că avem convingerea că ceea ce organizăm noi cu ocazia Nopții Muzeelor a schimbat în bine imaginea despre muzee. Noi lucrăm mai mult la percepția despre muzee, arătăm potențialul muzeelor, complexitatea muncii din spatele acestora, fețele neștiute și nevăzute, fascinația colecțiilor, însă principalul contributor la schimbarea peisajului muzeal din România rămâne tot managerul. Viziunea pe care o imprimă muzeului și modul cum își atrage echipa în aventura aceasta de împlinire a viziunii sunt lucruri care pot schimba cu adevărat societatea, chiar și viața oamenilor.
Cum va fi ediția 2018? Câte muzee participă, care va fi traseul etc.?
Această ediție confirmă reprezentativitatea pe București din anul precedent, în sensul în care vom avea în jur de 47-48 de muzee și entități culturale branșate la circuitul urban. Traseul este cel deja consacrat, mai concret axa principală a Căii Victoriei și extremitățile care duc până dincolo de periferia Bucureștilor, la Comana sau Comuna Pantelimon. Cel mai bine ar fi să accesați pagina oficială de web: www.noapteamuzeelor.ro. În țară avem deja peste 90 de muzee înscrise, dar numărul lor va depăși cu siguranță 100 până în preziua evenimentului.
Care sunt noutățile acestei ediții?
Pentru acest an, am introdus ca element inedit campania „Poveștile neștiute ale muzeelor”, o serie de 10 filme documentare foarte scurte despre fețele neștiute și nevăzute a 10 muzee din București, membre ale Rețelei Naționale a Muzeelor din România. Am considerat că este un bun motiv de promovare a muzeelor, ca preambul al Nopții Muzeelor, o propagandă pentru valoarea acestora în societate, pentru schimbarea percepției față de instituția muzeală în general, care nu mai poate fi considerată la nesfârșit un consumator de fonduri, o asistată social, ci un generator de capital cultural și economic deopotrivă. Povestitorul nostru a fost Maia Morgenstern, căreia îi mulțumim foarte mult, la fel și producătorului nostru, Quartz Media.
Ce alte activități sunt asociate evenimentului?
Avem, ca în fiecare an, un parteneriat strategic cu The Institute și din acest motiv suntem asociați cu evenimentul pe care echipa din spate îl propune, și anume Festivalul „Romanian Design Week”. În anii anteriori, au mai existat asocieri și cu alte festivaluri de modă, cu târguri de artă modernă și contemporană, dar anul acesta acest lucru nu mai există. Avem însă aceste noi intrări, muzeele de nișă care au proliferat în ultimul timp – Muzeul Antreprenoriatului Românesc, Muzeul Parfumului, Muzeul Micul Paris, Muzeul Kitsch-ului, dar și experimentul Samsung Live Museum sau intervențiile artistice mereu surprinzătoare ale celor de la ARCEN, EfdeN 4C, Opera Comică, picanteriile Casei experimentelor, a Morii de Hârtie, a Fermei Animalelor, la care se adaugă Școala de Bani a BCR, Atelierele Deco Box. Mai avem Galeria Galateca, Galeria de Artă Calea Victoriei 33, Arhivele Naționale, Biblioteca Central Universitară, Liceul de Coregrafie Capsalli, Casa Dinu Lipatti, Casa Costa Foru.
În ce măsură Noaptea Muzeelor se extinde în țară?
Din momentul în care ai organizate proiecte și evenimente în Ruginoasa, Ianca (jud. Brăila), Roșiori, deja putem gândi Noaptea Muzeelor ca un adevărat fenomen social ce a atins cele mai nebănuite locuri din țară.
Aveați un proiect de muzeu inovator, „muzeu în mișcare”. Ce reprezintă acest concept și în ce stadiu este?
Acest concept reprezintă un moment de maximă inovație pentru muzeologie în general, pentru că vine cu un concept revoluționar în care discursul expozițional, tema, este schimbată permanent, în exact acel moment în care interesul publicului pentru expunerea anterioară dispare. În plus, este o soluție ideală pentru tratarea secvențială a unor mari teme din istoria recentă sau de maximum interes pentru societatea noastră, cum ar fi comunismul, copilăria, muzica, cultura protestelor etc. Momentan, partea de planificare este în progres, conceptul maturizat. Așteptăm oportunitatea de finanțare, care este însă destul de limitată.
Cumva între cele două ediții, muzeele participante au reuşit să se modernizeze, să aducă un plus de atractivitate în prezentarea lor?
Momentul modernizării unui muzeu nu este cel al Nopții Muzeelor. Ce poate să facă însă această marcă culturală puternică este să dea posibilitatea muzeelor să inoveze, să vină cu experimente rapide și de impact. Și o face…
Sunteți sprijiniți în organizarea acestui eveniment de autorități?
Dincolo de sprijinul formal sau financiar pe care muzeele îl primesc oricum din partea administrațiilor publice locale în subordinea cărora se află, Rețeaua Națională a Muzeelor din România, în calitate de organizator național, își are finanțat proiectul de către Administrația Fondului Cultural Național, un mecanism aflat în subordinea Ministerului Culturii.
Virgil Nițulescu: „Muzeele suferă cronic de lipsa banilor pentru investiții“
RL: Sunteți președintele Rețelei Naționale a Muzeelor din România. Ce statut are această rețea și care este rolul ei? Este afiliată la o rețea internațională?
Virgil Nițulescu: Rețeaua Națională a Muzeelor din România este o asociație profesională dedicată muzeelor și profesioniștilor din aceste instituții. RNMR nu este cea mai veche asociație de profil din România, dar este cea mai reprezentativă în momentul de față, reușind în cei peste 10 de ani activitate să atragă în rândurile sale muzee aflate sub tutela unor administrații diferite, centrale și locale, de importanță națională, regională, județeană sau locală și de genuri foarte diferite: de artă, de istorie și arheologie, de științe ale naturii, de etnografie și antropologie culturală, dar și muzee generaliste și memoriale. Deși RNMR se preocupă de probleme privind standardele profesionale, statutul muzeelor din România și statutul personalului muzeal, de promovarea unor activități de perfecționare profesională și de organizare a unor manifestări științifice interne și internaționale, Asociația este preocupată și de problemele curente pe care le înfruntă personalul muzeelor în activitatea cotidiană. RNMR este afiliată Rețelei Organizației Europene a Muzeelor, care include organizațiile naționale din toate statele membre și asociate ale Uniunii Europene, dar colaborează și cu alte organizații profesionale internaționale.
Care sunt problemele cu care se confruntă în general muzeele din România?
Ar fi foarte multe de spus în această privință. În primul rând, ne confruntăm cu o legislație care era potrivită acum aproape 20 de ani, când a fost adoptată. De atunci, ne tot chinuim să o actualizăm, să o aducem la zi. Am avut tot felul de promisiuni, din partea ministerului de profil, din 2010 încoace, privind adoptarea Codului patrimoniului cultural, care ar urma să integreze toată legislația de profil din România. S-au adoptat, în sfârșit, în 2016, tezele viitorului Cod, dar, de atunci încoace, nu s-a mai întâmplat nimic. Între timp, a apărut necesitatea modificării urgente a unora dintre legile care ne guvernează domeniul și deja avem probleme extrem de dificile în activitatea noastră curentă, atât la nivel instituțional, cât și în ceea ce privește statutul managerilor muzeelor, cât și activitatea fiecărui profesionist din muzeu. Au apărut profesii noi în domeniu, care nu se regăsesc în Clasificarea Ocupațiilor din România, iar cele care au fost, târziu, incluse în C.O.R., la solicitarea noastră, nu apar în statele de funcții ale muzeelor. Cu alte cuvinte, administrația funcționează cu o mare întârziere față de provocările la care trebuie noi să răspundem.
În al doilea rând, avem probleme foarte mari în ceea ce privește resursele umane și materiale de care dispunem. Până foarte recent salariile erau complet neatractive și nu puteam să atragem tineri în muzee. Acum, salariile au ajuns la ceea ce ar trebui să fie normal, chiar dacă există extrem de multe inegalități între angajați, produse de o legislație confuză și, din acest motiv, și prost aplicată. În schimb, ni s-a blocat sau ni s-a limitat posibilitatea de a face angajări. Pe de altă parte, muzeele suferă cronic de lipsa banilor pentru investiții și, fără acestea, suntem foarte departe de ceea ce am vrea să fim. Sigur, cu sprijinul unor fonduri europene sau „norvegiene“, mai multe muzee au reușit să își modernizeze sediile și expozițiile permanente. Totuși este de departe insuficient dacă avem în vedere că mai mult de 100 de muzee au fost evacuate din clădirile în care funcționau, ca urmare a restituirii acestora către urmașii foștilor proprietari.
Ar trebui menționat că RNMR s-a implicat, în trecut, în câteva cazuri extreme, reușind să prevină desființarea abuzivă sau nefundamentată a unor muzee de către autoritățile locale și a luat apărarea, inclusiv în justiție, unor muzee care au fost nedreptățite de autorități. Multă lume își aduce aminte, de exemplu, de un proces câștigat chiar împotriva Guvernului, în urmă cu mai mulți ani.
Dar muzeele mai au și alte probleme stringente: lipsa spațiilor pentru depozitare, laboratoare de restaurare insuficiente și slab utilate, lipsa acută de bani pentru achiziții muzeale, aplicarea aberantă a legislației achizițiilor publice în domeniul nostru de activitate și încă multe altele.
Există programe de modernizare a muzeelor, de creștere a atractivității pentru publicul tânăr?
Fără îndoială că există asemenea programe, dar ele nu aparțin autorităților românești. Cum am spus, facem apel la fondurile europene, acolo unde acest lucru este posibil. Pe de altă parte, RNMR este organizatorul unui eveniment anual de anvergură continentală – Noaptea Europeană a Muzeelor – care aduce, în fiecare an, în doar câteva ore, zeci de mii de vizitatori în muzeele participante. În fiecare an, pe măsura eforturilor noastre crescute, vizitatorii sunt din ce în ce mai interesați de ceea ce se întâmplă în muzee. Anul acesta, de exemplu, avem o campanie – Poveștile neștiute ale muzeelor – pe care am inițiat-o în pregătirea Nopții din acest an. 10 astfel de povești sunt difuzate în perioada 7-18 mai la postul public de televiziune. Evident, avem în vedere, în primul rând, tocmai atragerea publicului tânăr prin acest program.
Pe de altă parte, începând de anul trecut, organizăm o conferință mondială a muzeelor, „Museums Meet Museums”, care se adresează profesioniștilor, dar ale cărei consecințe se pot vedea la nivelul întregii comunități muzeale, prin creșterea calității proiectelor inițiate de muzeele noastre.
Cum faceți cunoscute muzeele din țară, multe dintre ele nefiind prea vizibile pentru turiști?
Cred că în această privință nu putem decât să sprijinim inițiativele locale și să facem tot ceea ce este posibil pentru ca managerii muzeelor membre ale RNMR, precum și personalul din managementul mijlociu să aibă acces la cursurile internaționale de perfecționare în domeniul marketingului muzeal. Există, pe de altă parte, proiectele deja menționate, prin care ne adresăm, mai ales, unui public tânăr conectat la mijloacele contemporane de comunicare și care este interesat tocmai de inițiativele inovatoare ale muzeelor.
