Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP) a aprobat, joi, o normă privind fuziunea fondurilor de pensii facultative (Pilonul III), prin care stabileşte condiţiile în care pot fi realizate astfel de operaţiuni, potrivit Mediafax.
Fuziunile vor fi autorizate în două etape, respectiv autorizarea prealabilă şi cea definitivă, conform normei aprobate de Consiliul CSSPP.
În urma obţinerii autorizării definitive, activele, participanţii şi arhiva de la fondul de pensii absorbit vor fi transferate la fondul de pensii absorbant, iar fondul de pensii absorbit în urma fuziunii îşi încetează existenţa, se arată într-un comunicat al comisiei.
Ulterior, participanţilor preluaţi li se recalculează numărul de unităţi de fond în funcţie de valoarea activului personal transferat şi de valoarea unitară a activului net al fondului de pensii facultative absorbant.
“Printre prevederile actului normativ referitoare la condiţiile şi procedura pe care trebuie să le îndeplinească administratorii în vederea fuziunii se numără şi cea a necesităţii informării şi consultării participanţilor fondului de pensii facultative absorbit, cu privire la această operaţiune. Fuziunea se realizează numai în condiţiile obţinerii acordului majorităţii acestora”, se mai arată în comunicat.
Operaţiunile de fuziune între două sau mai multe fonduri de pensii au efect în consolidarea pieţei sistemului de pensii private ca parte a unui proces natural de evoluţie a acestui sector financiar, notează CSSPP.
Pe segmentul pensiilor facultative funcţionează 13 fonduri, cu active nete, la finele lunii ianuarie, de aproape 340 de milioane de lei, şi 224.191 de participanţi. Cele mai mari fonduri de profil sunt ING Optim, administrat de ING Asigurări de Viaţă – 109,84 milioane de lei, BCR Prudent (BCR Pensii) – 60,6 milioane de lei şi AZT Moderato (Allianz-Ţiriac Pensii) – 52,1 milioane de lei.
