Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Mona Muscă a scăpat de urmărirea penală în dosarul privind colaborarea cu Securitatea

Secţia de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului instanţei supreme a dispus scoaterea de sub urmărire penală a Monei Muscă pentru infracţiunea de fals în declaraţii, pe care l-a comis atunci când a ...

Share

Rl online 0 comentarii

24.05.2010 - 20:28
Secţia de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului instanţei supreme a dispus scoaterea de sub urmărire penală a Monei Muscă pentru infracţiunea de fals în declaraţii, pe care l-a comis atunci când a declarat că nu a colaborat cu Securitatea în sensul de poliţie politică, relatează Mediafax.

Surse judiciare au declarat, luni, că în cazul Monei Muscă s-a infirmat de două ori soluţia de scoatere de sub urmărire penală, în final adoptându-se această decizie şi aplicând o sancţiune, potrivit articolului 18 indice 1, considerând că fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni.

Soluţia urmează a-i fi comunicată şi Monei Muscă.

Muscă a fost audiată, în 30 iulie 2009, de procurorii Secţiei de urmărire penală din cadrul Parchetului instanţei supreme în dosarul în care era cercetată pentru că a declarat că nu a făcut poliţie politică, însă Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor (CNSAS) a constatat contrariul, iar Curtea de Apel Bucureşti a confirmat aceasta, printr-o hotărâre irevocabilă.

Procurori ai Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică au dispus, la data de 14 august 2008, începerea urmăririi penale faţă de Muscă Monica Octavia, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de fals în declaraţii, prevăzută de art. 292 din Codul Penal.

"Infracţiunea reţinută constă în aceea că, în calitate de deputat în Parlamentul României, a completat, la data de 23 martie 2006, declaraţia pe propria răspundere privind apartenenţa sau neapartenenţa ca agent ori colaborator al poliţiei politice comuniste, în sensul că nu a fost agent sau colaborator al poliţiei politice, această declaraţie nefiind corespunzătoare adevărului şi producând consecinţe juridice până în luna martie 2007, când susnumitei i-a încetat calitatea de deputat în Parlamentul României", informa Ministerul Public.

Iniţial, în dosar s-a dat scoaterea de sub urmărire penală a Monei Muscă, însă soluţia a fost infirmată.

În iulie 2009, Mona Muscă a fost reaudiată de procurori în acest caz.

Ulterior, s-a dispus iar scoaterea de sub urmărire penală, soluţie ce din nou a fost contestată.

Procurorii au avut o serie de discuţii divergente pe acest caz, întrucât Mona Muscă, atunci când a dat declaraţia potrivit căreia nu a colaborat cu Securitatea în sensul de poliţie politică, nu ar fi avut reprezentarea faptei. Ulterior semnării declaraţiei, legea a fost modificată.

Mona Muscă a demisionat din Parlament în 7 martie 2007 , după ce un complet de judecată al Curţii de Apel Bucureşti i-a respins contestaţia faţă de decizia CNSAS, conform căreia a făcut poliţie politică, apreciind că fostul deputat a fost angajat al Securităţii. Mona Muscă s-a retras din partid (PLD) şi din Camera Deputaţilor, după ce Colegiul CNSAS a dat un verdict de colaborare a acesteia cu Securitatea, iar contestaţia ei a fost respinsă de instanţa de judecată.

După verdictul de colaborare cu Securitatea, CNSAS a făcut plângere împotriva lui Muscă la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

În 9 august 2006, pe atunci deputat PNL, Mona Muscă s-a prezentat, la sediul CNSAS, pentru a-şi vedea dosarul, ea declarând presei că nu a făcut "nici măcar o secundă" poliţie politică. Venirea ei la CNSAS survenea apariţiei în presă a unui articol referitor la faptul că Muscă a colaborat cu Securitatea, având nume de cod "Eva".

După două zile, în 11 august 2006, Mona Muscă a recunoscut public faptul că a semnat un angajament cu fosta Securitate, fiind racolată în martie 1977 şi având numele de cod "Dana".

"Eram responsabilă pentru siguranţa studenţilor şi faţă de siguranţa României. Nu cred că cineva ar fi fost în stare să spună nu", explica Muscă.

"În 1977, după ce mi-am dat definitivatul, am luat un post la studenţii străini, din Timişoara. Imediat după angajare, după o discuţie cu prodecanul, la părinţii mei, la Timişoara, a venit un domn care spunea că se ocupă de problemele studenţilor străini", a spus Muscă.

Ea preciza că, acel "domn" se numeşte Eugen Lăcătiş şi i-a cerut să semneze un angajament - despre care i s-a spus că era semnat de fiecare dintre profesori - privind furnizarea de note scrise referitoare la situaţia, problemele şi eventualele atitudini inamicale faţă de România ale studenţilor străini care învăţau limba română la Timişoara, în anul pregătitor dinainte de începerea studiilor propriu-zise.

Muscă spunea că nu a ezitat să semneze acest angajament, pentru că a crezut că serveşte, pe de o parte, intereselor de securitate ale României, iar, pe de altă parte, siguranţei studenţilor străini din Universtitate.

"Mi s-a spus: «Dumneavoastră aveţi o responsabilitate faţă de studenţii străini, pentru că ei îşi transferă uneori conflictele din ţările lor de origine, şi există şi aici oameni care îi stimulează, astfel că viaţa lor este câteodată în pericol»", arăta Muscă, explicând de ce a semnat acel angajament.

Deputatul a menţionat că Lăcătiş a avertizat-o şi asupra faptului că unii spioni şi agenţi străini pot intra în România "pe această cale", "ca studenţi". Mona Muscă a mai spus că i s-a cerut să semneze eventualele note informative cu numele de cod "Dana".

Muscă sublinia faptul că nu a dat note scrise către Securitate şi că, după un an de la semnarea angajamentului, deşi Lăcătiş propusese şefilor lui continuarea colaborării cu ea, s-a decis întreruperea angajamentului.

Primul dosar referitor la Muscă cuprindea o listă de 15 materiale informative care ar fi fost furnizate de sursa "Dana" la Securitate, între 8 septembrie 1977 şi 13 octombrie 1978, judecătorii apreciind că informaţiile pe care le-a dat aceasta au avut efecte asupra vieţii celor pe care ea i-ar fi "turnat".

Muscă explica, însă, că ea nu a depus materiale informative scrise şi semnate şi că, probabil, ofiţerul Lăcătiş a transformat în note informative şi i-a atribuit caracterizările pe care, ca orice profesor, le făcea studenţilor, în scris, la finele fiecărui an.

"Este probabil ca şi din discuţiile pe care le aveam în cancelarie, referitoare la studenţi şi la posibilelele conflicte dintre aceştia, să se fi transformat în note informative, care mi se atribuiau", susţinea Muscă. Ea a subliniat că în dosarele de la CNSAS există doar o listă cu notele informative, iar nu notele informative propriu-zise.

Muscă mai explica, totodată, că şi-a însuşit demersul de asigurare a securităţii studenţilor străini şi chiar a contribuit la prevenirea sau dezamorsarea unor conflicte între aceştia. Ea s-a referit la conflicte între studenţi greci şi ciprioţi, iranieni şi irakieni şi la problema unui student care avea afecţiuni afective şi psihice.

Deputatul sublinia, însă, că atitudinea ei, discuţiile pe care le purta şi informaţiile pe care le transmitea oral către prorectorul Universităţii referitoare la studenţi şi la problemele acestora nu au avut "nici o secundă caracter de poliţie politică".

Muscă mai declara că în al doilea dosar se află informaţii ale Securităţii despre ea, despre familia sa, despre fostul ei soţ şi despre modul cum a fost abordată de organele Securităţii, inclusiv o copie a angajamentului semnat.

În acest al doilea dosar există note transmise de Lăcătiş către superiorii săi, în care sunt cuprinse informaţii de la apropiaţi ai Monei Muscă despre ea, despre activitatea şi despre statutul ei. În răspunsurile primite de Lăcătiş de la superiorii lui referitoare la continuarea, după 1978, a colaborării cu sursa "Dana", ofiţerul este întrebat: "De ce nu vă preocupaţi pentru antrenarea informatoarei în culegerea de informaţii prezentând a avea posibilităţi certe pentru supravegherea studenţilor străini?". Muscă spunea că, după ce Lăcătiş a primit acest răspuns, ea nu l-a mai văzut niciodată.

Întrebată dacă regretă faptul că a semnat acest angajament, Muscă a spus că nu regretă şi că nu este nimic anormal, pentru că era vorba despre siguranţa unor studenţi pe teritoriul României şi de protejarea intereselor ţării.

Solicitată să precizeze de ce nu a anunţat despre acest angajament până la acel moment, Muscă a răspuns: "Nu mi s-a părut esenţial, am crezut că este vorba de un angajament pe care toţi profesorii care lucrau cu studenţi străini îl semnau şi l-am considerat ca pe un angajament de lucru în activitatea mea cu studenţii".

 

Citește totul despre:

Comentarii

loading...