Înaintea alegerilor din Parlamentul European, liderii politici se străduiesc să înțeleagă problemele dominante care vor defini următoarea fază a politicii europene. Diviziunea tradițională stânga-dreapta a devenit mai puțin relevantă, iar crizele multiple au schimbat dinamica politică.
Polycrisis și Triburile de Criză: Termenul “polycrisis” sugerează că cele cinci crize majore (climatică, financiară globală, migrație, COVID-19, războiul din Ucraina) sunt simultane, cu un impact cumulativ copleșitor. Raportul identifică “triburi de criză” diferite în Europa, fiecare concentrându-se pe o criză specifică care domină preocupările lor.
Geografia și Demografia Triburilor de Criză: Aceste triburi nu sunt limitate la o singură națiune și sunt distribuite inegal prin Europa. De exemplu, în Germania, imigrația este văzută ca principala preocupare, în timp ce în Franța și Danemarca, schimbările climatice sunt considerate cele mai importante. Aceste crize divid, de asemenea, europenii pe linii de vârstă, gen și educație.
Partidele Politice și Triburile de Criză: Reacțiile față de crize nu se aliniază clar pe diviziuni politice tradiționale. În schimb, ele sunt influențate de dezamăgirea față de guverne și frica de revenirea crizelor. De exemplu, cei îngrijorați de migrație tind să voteze pentru partide de centru-dreapta sau de extremă dreapta, în timp ce cei preocupați de climă susțin partidele verzi sau socialiste.
Triburile de Criză și Proiectul European: Modul în care triburile de criză privesc Uniunea Europeană variază semnificativ. De exemplu, “tribul climatic” este cel mai pro-UE, în timp ce “tribul migrației” este mai sceptic față de UE. Alegerile europene viitoare vor fi influențate nu doar de diviziuni politice tradiționale, ci și de lupta pentru supremație între diferitele triburi de criză.
Metodologia: Raportul se bazează pe un sondaj de opinie publică realizat în septembrie și octombrie 2023 în 11 țări europene, cu un număr total de 15.081 de respondenți.
Concluzie: Raportul “A crisis of one’s own” oferă o perspectivă esențială asupra modului în care diversele crize au remodelat peisajul politic european. Prin identificarea și analiza “triburilor de criză”, autorii oferă o înțelegere profundă a dinamicii actuale și a modului în care aceasta ar putea influența politica europeană în viitor.
Despre autori
Ivan Krastev:
Ivan Krastev este un comentator politic bulgar renumit pentru expertiza sa în politica internațională și în studiul democrației.
Este președintele Centrului pentru Strategii Liberale din Sofia și membru permanent al Institutului de Științe Umane din Viena.
Krastev este cunoscut pentru analizele sale profunde și adesea provocatoare asupra situației politice din Europa și asupra tendințelor globale.
A scris mai multe cărți și articole influente, concentrându-se pe teme precum democrația post-Cold War, relațiile internaționale, conflictul și identitatea în Europa.
Mark Leonard:
Mark Leonard este un expert britanic în relații internaționale și afaceri europene.
Este co-fondator și director al Consiliului European pentru Relații Externe (ECFR), un think-tank pan-european de prim plan.
Leonard este cunoscut pentru lucrările sale privind politica externă și rolul Europei în lume, având o perspectivă inovatoare asupra viitorului politicii europene și globale.
A publicat mai multe cărți și articole, abordând subiecte precum globalizarea, guvernarea europeană și transformarea puterii în era modernă.
Ambii autori sunt respectați pentru contribuțiile lor în domeniul studiilor politice și internaționale și sunt considerați voci influente în dezbaterile privind viitorul Europei și al ordinei mondiale. Raportul lor “A crisis of one’s own” reflectă această expertiză, aducând perspective unice asupra dinamicii politice europene contemporane.
Un nou studiu care îi are ca autori pe renumiții politologi Ivan Krastev și Mark Leonard sugerează că populația electorală din Europa este fragmentată în cinci „triburi de criză” înaintea alegerilor de anul acesta pentru Parlamentul European.
Krastev și Leonard cred că alegerile din Europa din 2024 vor fi disputate pe baza anxietăților alegătorilor cu privire la schimbările climatice, frământările economice globale, imigrație, pandemie și războiul Rusiei din Ucraina.
Studiul, care se bazează pe sondajele de opinie realizate de Datapraxis, YouGov și Norstat în unsprezece țări europene, sugerează că atitudinile cetățenilor față de aceste crize ar putea fi un factor predictiv important în ceea ce privește comportamentul alegătorilor. Se observă că imigrația domină preocupările alegătorilor din Germania, schimbările climatice îi preocupă pe cei din Franța și Danemarca, frământările economice globale îi preocupă pe alegătorii din Italia și Portugalia, iar războiul Rusiei din Ucraina devine din ce în ce mai localizat în mințile alegătorilor, situându-se acum pe primul loc doar pentru cetățenii aflați cel mai aproape de granița de est a Europei.
Utilizând datele ECFR și recentele alegeri din Țările de Jos drept ghid, autorii sunt de părere că viitoarele campanii electorale ar putea reprezenta o confruntare între două „rebeliuni împotriva extincției” – schimbările climatice și imigrația – cei din primul „trib” temându-se de dispariția vieții umane, iar cei din al doilea trib temându-se de dispariția națiunii lor și a identității lor culturale.
Potrivit unui nou studiu pe bază de sondaj publicat astăzi de Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR), au fost definite cinci „triburi de criză” în rândul populației cu drept de vot din Europa, iar preocupările legate de schimbările climatice și imigrație vor fi principalele aspecte mobilizatoare ale cetățenilor în perioada premergătoare alegerilor pentru Parlamentul European și celorlalte scrutinuri importante din Europa din 2024.
Studiul ECFR intitulat „A crisis of one’s own: navigating Europe’s fractured politics” („O criză proprie: navigând prin politica fracturată a Europei”) se bazează pe sondajele de opinie realizate de YouGov, Datapraxis și Norstat în nouă state membre UE (Danemarca, Estonia, Franța, Germania, Italia, Polonia, Portugalia, România și Spania) și în două state care nu sunt membre UE (Marea Britanie și Elveția). Acest set de date, care cuprinde țări ce reprezintă 75% din populația totală a UE, ilustrează atitudinile și preocupările din cadrul blocului comunitar și indică faptul că anumite aspecte cheie ar putea influența seria de alegeri europene și naționale din acest an.
Ivan Krastev și Mark Leonard, autorii studiului și politologi de renume, sunt de părere că electoratul tradițional din Europa, definit până acum prin intermediul orientărilor de stânga și de dreapta și prin orientările pro- și anti-europene, este acum puternic fragmentat ca urmare a celor cinci crize care au zguduit UE în ultimii ani. Aceștia susțin că traumele provocate de aceste șocuri (schimbările climatice, COVID-19, imigrația, costul vieții și războiul de la granița de est a Europei) au devenit un factor predictiv important al comportamentului. Krastev și Leonard au folosit cel mai recent set de date de cercetare al ECFR pentru a identifica cinci „triburi” distincte. Acestea pot fi definite cel mai bine în funcție de opiniile pe care cetățenii din UE-27 le au referitor la cele cinci crize care au avut un impact direct asupra lor în ultimii cincisprezece ani:
Cei care consideră că schimbările climatice sunt cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 73,4 milioane de alegători;
Cei care consideră că pandemia COVID-19 este cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 72,8 milioane de alegători;
Cei care consideră că frământările economice globale sunt cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 69,3 milioane de alegători;
Cei care consideră că imigrația este cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 58,2 milioane de alegători;
Cei care consideră că războiul Rusiei împotriva Ucrainei este cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 49 milioane de alegători;
De asemenea, un grup mai mic de alegători (46,4 milioane) nu este preocupat de niciuna dintre aceste cinci crize sau pur și simplu nu a știut cum să răspundă la această întrebare.
Autorii observă că aceste grupuri de alegători nu se limitează la o singură națiune și nici nu sunt distribuite în mod uniform în Europa. De exemplu, în Germania, setul de date al ECFR arată că imigrația este principala preocupare pentru alegători, în timp ce în Franța și Danemarca schimbările climatice reprezintă cea mai importantă problemă. În Italia și Portugalia, țări care au fost marcate puternic de crizele economice din trecut, această moștenire nu numai că rezonează în continuare, ci și domină toate celelalte preocupări. Și, având în vedere apropierea țării lor de zona de conflict, poate că nu este surprinzător să aflăm că cetățenii cei mai preocupați de războiul din Ucraina se găsesc în Estonia, Polonia și Danemarca.
Concluziile principale ale studiului Krastev-Leonard includ:
Schimbările climatice și imigrația vor fi principalii factori de mobilizare pentru europeni. Schimbările climatice au fost identificate ca fiind cea mai transformatoare criză de către o pluralitate de respondenți din Franța (27% dintre cei chestionați) și Elveția (22%), iar în Danemarca s-au situat la egalitate în primele două răspunsuri (respectiv 29%). A fost a doua cea mai importantă preocupare pentru cetățenii din Marea Britanie (22%), Italia (21%), Germania (20%) și Spania (19%). În același timp, imigrația a fost răspunsul dominant din Germania (31%) și al doilea răspuns ca importanță din Elveția (19%).
Aceste două „triburi” vor juca un rol important în alegerile din acest an. Ca dovadă în acest sens, Krastev și Leonard fac referire la recentele alegeri din Țările de Jos, acolo unde partidele anti-imigrație au ieșit pe primul loc, iar alianța de stânga pro-climă condusă de Frans Timmermans a ieșit pe locul al doilea. Ei cred că vom asista la o confruntare între două „rebeliuni împotriva extincției” în campaniile politice din 2024, alegătorii din primul „trib” temându-se de dispariția vieții umane, iar cei din al doilea trib temându-se de dispariția națiunii lor și a identității lor culturale.
Schimbările climatice sunt pe primul loc pe agenda tinerilor. O pluralitate (24%) dintre cei cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani consideră că schimbările climatice reprezintă cea mai importantă problemă. Aceștia o situează înaintea frământărilor economice globale (22%), a pandemiei COVID-19 (19%) și a războiului Rusiei din Ucraina (12%). Preocupările legate de imigrație au obținut cel mai mic punctaj, doar 9% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani considerând că aceasta este cea mai transformatoare problemă.
Clima este, de asemenea, o preocupare importantă pentru persoanele cu un nivel de educație ridicat, aflate în cele unsprezece țări participante la sondaj. 22% dintre respondenți, care au absolvit studii superioare, consideră că schimbările climatice sunt principala problemă care influențează modul în care își privesc viitorul. Acest procent scade la 18% și 16% pentru cei cu educație „medie” și „scăzută”.
Imigrația este cea mai semnificativă problemă pentru alegătorii din Germania și îi preocupă, de asemenea, pe alegătorii vârstnici din toată Europa. În Germania, din cele cinci opțiuni prezentate respondenților, 31%, adică o pluralitate, au considerat că imigrația este cea mai importantă problemă care le va afecta viitorul. Setul de date al ECFR arată, de asemenea, că imigrația este o problemă care rezonează mai mult cu alegătorii vârstnici din Europa, 13% dintre cei cu vârste cuprinse între 50-59 de ani și 60-69 de ani și 16% dintre cei cu vârste de peste 70 de ani considerând că aceasta este cea mai importantă problemă, comparativ cu doar 9% dintre cei cu vârste cuprinse între 18-29 de ani și 11% dintre cei cu vârste cuprinse între 30-39 de ani și 40-49 de ani.
Susținătorii partidelor de dreapta și extremă dreapta tind să considere că imigrația este cea mai importantă problemă care le va afecta viitorul. Simpatizanții partidelor Reconquete din Franța (76%), AfD din Germania (66%) și Reform din Marea Britanie (63%) consideră în proporție covârșitoare că imigrația este problema care a schimbat cel mai mult în ultimul deceniu modul în care aceștia își privesc viitorul. De asemenea, alegătorii care sunt membri ai „tribului” imigrației tind să fie mai eurosceptici, fiind singurul grup care se așteaptă ca UE să se destrame în următorii 20 de ani (o majoritate de 51%).
Ceea ce este interesant este faptul că în țările în care partidele de dreapta sunt la putere, imigrația este mai puțin importantă ca problemă politică. De exemplu,în Italia, doar 10% dintre cetățeni consideră că imigrația este o problemă cheie. Acest lucru se aplică și susținătorilor partidelor aflate acum la putere, după cum reiese din faptul că doar 17% dintre cei care se aliniază cu partidul de guvernământ al Giorgiei Meloni, Fratelli D’Italia (Frații Italiei), consideră că imigrația este cea mai importantă criză cu care se confruntă țara.
În ceea ce privește schimbările climatice, dinamica este opusă. Setul de date al ECFR sugerează că, acolo unde partidele verzi sunt la putere, cetățenii au preocupări sporite în acest sens. Acesta este și cazul Germaniei, acolo unde 20% dintre respondenți și 48% dintre cei aliniați cu Verzii aflați la guvernare consideră că problema cu cel mai puternic impact asupra viitorului lor este criza climatică.
Alegătorii sud-europeni încă mai sunt marcați de crizele din 2008 și din zona euro. Setul de date al ECFR sugerează că, în Italia și Portugalia, țări care au fost puternic afectate de recesiuni anterioare, îngrijorările economice încă rezonează și domină toate celelalte preocupări. În ambele țări, o pluralitate (respectiv 34% dintre respondenți) a indicat că „frământările economice globale” au fost problema care a schimbat cel mai mult modul în care își văd viitorul. De asemenea, această problemă și-a lăsat puternic amprenta în Estonia (29%, al doilea răspuns ca procentaj), în România (25%, al doilea răspuns ca procentaj) și în Spania (19%, al doilea răspuns ca procentaj împreună cu schimbările climatice).
Războiul Rusiei din Ucraina, ca problemă politică, începe să nu mai fie o preocupare generală și este acum de interes doar pentru cei aflați în apropierea graniței estice a Europei. Respondenții din Estonia, Polonia și Danemarca tind să considere războiul din Ucraina drept cea mai importantă criză, pluralități de 40%, 31% și respectiv 29% împărtășind această opinie. Se înregistrează o diferență foarte mare de opinie în Spania și Marea Britanie (doar 6% au ales această opțiune) sau în Franța și Italia (7% în fiecare), acolo unde doar anumite minorități au considerat că războiul este aspectul care a schimbat cel mai mult modul în care își văd viitorul. Krastev și Leonard observă că este posibil să fi apărut o separare între elitele europene, care încă sunt dispuse să facă tot posibilul pentru a sprijini Kievul, și alegătorii lor, care sunt mai preocupați de alte crize.
În analiza lor, autorii sunt de părere că partidele politice principale ar putea avea dificultăți în a transforma viitoarele alegeri într-un referendum despre viitorul proiectului european. Ar trebui mai bine să examineze și să propună soluții pentru cei mai importanți doi factori mobilizatori ai populației europene: schimbările climatice (o cauză europeană liberală tradițională care face acum obiectul unui efort de „renaționalizare” anti-sistem) și imigrația (care a fost înainte domeniul partidelor de dreapta și de extremă dreapta, dar care a fost recent europenizată ca parte a eforturilor UE de a conveni asupra unei politici comune la nivel de bloc). Alte probleme, inclusiv criza economică, ar putea să ajungă să demobilizeze oamenii, în loc să-i determine să meargă la vot. În același timp, se pare că războiul din Ucraina se transformă dintr-o criză existențială pentru întreaga Europă într-o criză care este exclusivă pentru Kiev și vecinii săi imediați.
Krastev și Leonard concluzionează că următoarele câteva luni vor fi importante pentru „viitorul Europei” deoarece partidele vor încerca să împace anxietățile create de crize și dorințele cetățenilor cu planurile de aducere a Ucrainei în UE, de menținere a sprijinului public pentru efortul de război, de stabilire a bugetului și ambițiilor Green New Deal și de continuare a recent convenitei politici de azil comune. Ei avertizează că aceste cinci crize europene „au multe vieți”, dar că doar la urna de vot se va vedea dacă „vor trăi, vor muri sau vor fi reînviate”.
Comentând asupra raportului noului sondaj, Mark Leonard, coautorul și directorul ECFR, a declarat: „La alegerile europarlamentare din 2019, lupta centrală a fost între populiștii care voiau să întoarcă spatele integrării europene și partidele principale care voiau să salveze proiectul european de Brexit și Trump. Însă, de data aceasta, lupta se va da între neliniștile generate de creșterea temperaturii globale, imigrație, inflație și conflictele militare.”Ivan Krastev, coautorul și președintele Centrului pentru Strategii Liberale, a adăugat:„Ultimul nostru studiu arată că cetățenii europeni se îndepărtează de legăturile ideologice ale dreptei și stângii în ceea ce privește modul în care văd politica în UE, iar acum se lasă conduși de atitudinile lor față de crizele care le-au afectat viețile în ultimii ani.”
Dacă își tot vede năruit visul de a ajunge secretar general al Alianței Atlanticului de Nord (NATO), iar cu meditațiile nu mai merge ca pe vremuri, când se află în prag de pensie, președintele Klaus Werner Iohannis ar putea să mai câștige ceva bani de pe urma drepturilor de autor.
Pe lângă viitorul său volum îndelung așteptat, “Ocolul pământului în două mandate”, Jules Werner ar putea obține ceva bani și de la interpreta…
Candidata partidului pro-rus cu SOS la funcția de primar general al Capitalei, senatoarea Diana Șoșoacă, demonstrează că ar putea fi un edil șef care să reducă risipa de bani publici din mandatul lui Nicușor Dan.
Un exemplu foarte bun este cel al problemei ciorilor din Grădina Cișmigiu.
Dacă Nicușor Dan a solicitat o jumătate de milion pentru a deranja înaripatele gălăgioase cu zgomote sinistre înregistrate în condiții de lux,…
Germanca Alica Schmidt, considerată cea mai sexy atletă din lume, și-a îndeplinit visul și s-a calificat la Jocurile Olimpice de la Paris, care vor avea loc în această vară.
Cunoscută atât pentru performanțele sportive, cât mai ales datorită notorietății de pe rețelele de socializare, Alica Schmidt trăiește cele mai frumoase momente ale carierei. Germanca în vârstă de 25 de ani își va reprezenta țara la Jocurile Olimpice de la Paris în proba de ștafetă mixtă de 4×400 m. Calificarea a fost obținută la recenta ediție de Ștafeta Mondială de Atletism, găzduită de Bahamas.
Alergătoarea și-a împărtășit bucuria într-o postare pe Instagram în care apare alături de coechipierii Manuel Sanders, Johanna Martin și Emil Agyekum. „Ce noapte! Din paradis, la Paris”, a scris aceasta.
De asemenea, după ce și-a îndeplinit visul, blondina le-a dat rapid vestea și celor două milioane de urmăritori de pe contul de TikTok, postând pe platforma video faptul că „sezonul olimpic a început oficial”. Așa cum era de așteptat, rubrica de comentarii a fost „inundată” cu mesaje de felicitare.
„Mult noroc, te voi susține”, a postat un utilizator TikTok. „Îți doresc mult succes, Alica”, a scris un altul, în timp ce altcineva i-a transmis „Baftă la Paris!”.
Anul trecut, atleta a făcut câteva dezvăluiri uluitoare despre dificultățile financiare cu care se confruntă sportivii Germaniei. Chiar dacă atleții pot părea adesea vedete lipsite de griji, Alica susține că realitatea financiară este mai puțin spectaculoasă. Ea a explicat faptul că, în ciuda performanțelor excepționale, veniturile colegilor de breaslă pot fi fluctuante și nesigure, ba chiar că le este greu să aibă un trai decent. „În principiu, trebuie să spun că nu este ușor pentru majoritatea sportivilor germani să trăiască din sport. Dacă suntem în lotul național, primim 700 de euro de la Sporthilfe”, a declarat aceasta.
Din fericire, acesta nu este și cazul ei. Datorită succesului din social media, Alica a obținut numeroase contracte de promovare și parteneriate care i-au adus câștiguri semnificative, permițându-i să se concentreze în întregime pe atletism.
Aceasta nu va fi totuși prima participare a germancei la o ediție a Jocurilor Olimpice. Alica a călătorit la Tokyo pentru Jocurile de vară din 2021, dar nu a concurat.
Jocurile Olimpice din 2024 vor fi găzduite de Paris și se vor desfășura în perioada 26 iulie – 11 august.
Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a declarat că șansa Partidului Naţional Liberal este să aibă un candidat la Preşedinţia României.
Prezent la evenimentul care a celebrat Ziua Naţională a Israelului, desfășurat la Opera Naţională din Capitală, Nicolae Ciucă a reafirmat faptul că PNL va avea candidat propriu la alegerile prezidențiale. „Şansa noastră este să avem candidat la Preşedinţia României. Ca atare, Partidul Naţional Liberal, în acest moment, avem o decizie pe care o urmăm, nu cred că după 9 iunie se va modifica ceva”, a spus el.
Întrebat dacă este deschis la o negociere PSD-PNL privind un candidat comun la alegerile pentru prima funcţie în stat, el a afirmat: „În momentul de faţă, probabilitatea este destul de redusă”.
De asemenea, întrebat dacă exclude „complet” o negociere cu AUR pentru o alianţă de dreapta, liderul liberal a răspuns: „Da, absolut”.
Juventus Torino a câștigat a 15-a Cupă a Italiei din istoria sa, după ce a învins-o cu scorul de 1-0 pe Atalanta, în finala disputată pe Stadio Olimpico din Roma.
Singurul gol al partidei a fost reușit de Dusan Vlahovic în minutul 4. Atalanta a avut la rândul ei ocazia să marcheze, prin Ademola Lookman, al cărui şut a lovit bara dreaptă a porţii „Bătrânei Doamne” în minutul 80. Torinezii au replicat prin Fabio Miretti, care a expediat la rândul său mingea în transversală.
Săptămâna viitoare, Atalanta va disputa finala Europa League împotriva proaspetei campioane a Germaniei, Bayer Leverkusen.
„Am crezut de când a început competiţia, pentru că ăsta era singurul trofeu pe care puteam pune mâna. Am simţit o energie pe parcursul acestei competiţii, că este momentul nostru. Nu a fost simplu, absolut cu toate echipele pe care le-am întâlnit. A fost o presiune pe noi, şi pe mine şi pe jucători, ne-am dorit să nu ne pierdem echilibrul. Aceste momente aşa se câştigă, să treci peste momentele grele şi să câştigi. Astăzi şansa a fost de partea noastră. Trebuie să învăţăm şi din fotbalul mare, să ne uităm şi la Real Madrid cum suferă până în ultimul minut ca să câştige. Şi asta pentru că au susţinere să câştige în orice moment”, a declarat Maxim la DigiSport.
În vederea participării în Europa League, tehnicianul a spus că a făcut deja o listă cu jucători pe care şi-ar dori să îi transfere pentru a întări echipa. „Ne-am şi gândit la o listă cu jucătorii pe care îi putem aduce, pentru că nu avem un buget foarte mare pentru cupele europene. Mai vin ceva din partea UEFA, chiar m-am gândit la această listă şi sper să o putem completa. Este frumos. Ştim că nu putem să întindem plapuma prea mult, mai ales că anul viitor va începe şi construcţia stadionului”, a spus Maxim.
Antrenorul a simţit că energia suporterilor i-a influenţat într-un mod pozitiv pe jucătorii săi: „Despre suporteri ce să mai spun. Eu cred în aceste energii, au fost toate cu noi şi acasă şi în deplasare. Am simţit că vom câştiga, nu pot să vă explic de ce.”
Corvinul Hunedoara a cucerit în premieră Cupa României, după ce a învins-o pe Oţelul Galaţi la loviturile de departajare. La finalul timpului regulamentar scorul a fost 2-2, la fel ca și după 120 de minute de joc.
Toți, dar toți, pasagerii TAROM vor trebui să aibă în bagajul de cabină, NU DE CALĂ, șurubelnițe, chei fixe și mobile, alte scule pentru a facilita și urgenta reparațiile avioanelor companiei.
Întrucât din 4 aeronave Airbus 318 zboară doar unul de peste trei ani, avioanele ATR 72 – în special cele seria 600 – stau permanent cu rândul sau toate odată la reparat, iar din cele Boeing 737 unul stă la sol de peste un an și jumătate, pasagerii cu sau fără…
Indicele Dow Jones Industrial Average al Bursei de la New York a depăşit joi, pentru prima dată, pragul de 40.000 de puncte, în condiţiile în care marţi, miercuri şi joi bursele globale au înregistrat creşteri record pe parcursul zilei, după ce datele privind inflaţia au sporit aşteptările privind reduceri ale dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA (Fed), transmite Reuters, citată de Agerpres.
Şi indicii Standard and Poor’s 500 şi Nasdaq Composite înregistrau niveluri record în debutul şedinţei bursiere de la New York.
Acţiunile Walmart au urcat cu 6,2% după ce retailerul a revizuit în creştere previziunile pentru anul fiscal 2025 privind vânzările şi profitul.
Indicele Dow Jones Industrial Average a urcat cu 108,75 puncte sau 0,27%, la 40.016,75 puncte, indicele S&P 500 a înregistrat un avans de 10,91 puncte sau 0,21%, la 5.319,06 puncte, în timp ce indicele Nasdaq Composite a urcat cu 32,16 puncte sau 0,19%, la 16.774,55 puncte.
„Faptul că Dow a atins 40.000 de puncte înseamnă că, indiferent de temerile privind inflaţia şi încrederea consumatorilor, companiile incluse în indice, care reprezintă o parte cheie a economiei noastre, continuă să aibă o evoluţie bună”, a apreciat Quincy Krosby, analist la LPL Financial în Charlotte, Carolina de Nord.
Dolarul s-a apreciat cu 0,23% faţă de un coş de monede, inclusiv yenul, în timp ce euro s-a depreciat cu 0,11% faţă de dolar.
Realizat în parteneriat de ICR New York și compania americană Untitled Theater Company No. 61, cu sprijinul Václav Havel Center, Bohemian Benevolent and Literary Association și Jersey City Theater Center, spectacolul „Ținuturile joase”, după cartea celebrei scriitoare germano-române Herta Müller, laureată a Premiului Nobel în 2009, va deschide vineri, 17 mai, Festivalul “Rehearsal for Truth” („Repetiție pentru adevăr”) de la New York, dedicat producțiilor teatrale central-europene, care exprimă valori precum autenticitatea, libertatea, deschiderea culturală și cooperarea transnațională.
Piesa – care aduce în prim plan povestea obsedantă a descompunerii umane și morale din ultimul deceniu comunist, prezentând experiențele unei copile dintr-un sat șvăbesc din Banat – este realizat de regizoarea româno-americană Ana Mărgineanu și are la bază o adaptare semnată de Mihaela Panainte după traducerea în limba engleză a Jozefinei Komporaly. Din distribuție fac parte Annabel McConnachie, Susie K. Taylor, Calaine Schafer, Miguel Loyola, Vasile Flutur și Maria Müller. Este prima oară când adaptarea dramatică a Ținuturilor joase este montată și în Statele Unite.
Scriitoarea germano-română Herta Müller, laureată a Premiului Nobel în 2009
Spectacolul va fi prezentat în deschiderea Festivalului „Rehearsal for Truth” sub forma unui lecturi dramatice și va închide Festivalul, în 23 iunie, printr-o montare de tip performance workshop. De asemenea,„Ținuturile joase” se vor mai juca la Jersey City Theater Center, în 22 iunie.
Prezența românească la Festivalul “Rehearsal for Truth” este completată de proiecția înregistrării spectacolului „Aici Moscova”, în regia Catincăi Drăgănescu, o producție a companiei Unteatru din București, care va avea loc duminică, 23 iunie, la Bohemian Hall din New York.
În acest an, în programul Festivalului, organizat în colaborare cu asociația new-yorkeză a institutelor culturale din țările Uniunii Europene EUNIC, figurează spectacole din Austria, Belarus, Estonia, Cehia, Germania, Ungaria, România, Slovacia și Ucraina. Organizat în fiecare an și găzduit de sala de spectacole a Bohemian Hall, “Rehearsal for Truth”, lansat în 2017, onorează moștenirea dramaturgului, disidentului și gânditorului politic ceh Václav Havel.
Comisia Europeană (CE) a îmbunătăţit uşor, de la 0,9% la 1%, estimările privind creşterea economiei Uniunii Europene în acest an, pe fondul avansului consumului privat şi reducerii inflaţiei.
Potrivit previziunilor economice din primăvară publicate de CE, creșterea PIB-ului în 2024 ar urma să fie de 1,0 % în UE și de 0,8 % în zona euro. În 2025, se estimează că PIB-ul va crește la 1,6 % în UE și la 1,4 % în zona euro. Se preconizează că inflația IAPC din UE va scădea de la 6,4 % în 2023 la 2,7 % în 2024 și la 2,2 % în 2025. În zona euro, se preconizează că aceasta va scădea de la 5,4 % în 2023 la 2,5 % în 2024 și la 2,1 % în 2025.
Revenirea la creștere pe fondul accelerării consumului privat
Conform estimării-semnal preliminare a Eurostat, PIB-ul a crescut cu 0,3 % în primul trimestru al anului 2024, atât în UE, cât și în zona euro. Această creștere, care a fost generalizată în toate statele membre, marchează sfârșitul perioadei îndelungate de stagnare economică, începută în ultimul trimestru al anului 2022.
Potrivit estimărilor, în acest an și anul viitor, creșterea activității economice ar urma să fie determinată în mare măsură de o expansiune constantă a consumului privat, întrucât creșterea reală continuă a salariilor și a ocupării forței de muncă susține o creștere a veniturilor disponibile reale. Cu toate acestea, o înclinație puternică spre economisire frânează încă parțial consumul privat.
În schimb, creșterea investițiilor pare să se atenueze. Încetinită de ciclul negativ al construcțiilor de locuințe, se preconizează că aceasta își va reveni doar treptat. În timp ce, potrivit estimărilor, condițiile de creditare ar urma să se îmbunătățească în perioada analizată în previziuni, piețele se așteaptă în prezent la o traiectorie a reducerilor ratei dobânzii ceva mai progresivă decât în iarnă.
În contextul unei economii globale reziliente, se preconizează că redresarea comerțului va sprijini exporturile UE. Cu toate acestea, pe măsură ce se va relua cererea internă în UE, o accelerare a importurilor va compensa în mare măsură contribuția pozitivă a exporturilor la creștere.
Inflația va continua să scadă
Inflația IAPC a continuat să scadă rapid față de valoarea maximă de 10,6 % (anuală) înregistrată în octombrie 2022 în zona euro. Se estimează că, în luna aprilie a anului curent, aceasta va fi atins 2,4 %, adică cea mai redusă valoare din ultimii doi ani.
Pornind de la rezultatele mai mici decât era de așteptat din primele luni ale acestui an, se preconizează că inflația va continua să scadă și va atinge obiectivul ceva mai devreme în 2025 decât se preconizase în previziunile intermediare din iarnă. Se estimează că dezinflația va fi determinată în principal de bunurile neenergetice și de produsele alimentare, în timp ce inflația prețurilor la energie va crește, iar cea din sectorul serviciilor va scădea doar treptat, în paralel cu moderarea presiunilor salariale. Se preconizează că inflația din UE în ansamblu va urma o traiectorie similară, deși va rămâne ceva mai ridicată.
Piața muncii rămâne puternică, în pofida unei creșteri modeste
În pofida încetinirii ritmului de activitate, economia UE a creat peste două milioane de locuri de muncă în 2023, ratele de activitate și de ocupare a forței de muncă în rândul persoanelor cu vârste între 20 și 64 de ani atingând noi valori record, de 80,1 % și, respectiv, 75,5 %, în ultimul trimestru al anului. Numeroase piețe ale muncii din UE rămân tensionate. În luna martie, rata șomajului din UE a fost de 6,0 %, cel mai scăzut nivel atins vreodată. Această performanță solidă a pieței muncii se datorează atât ofertei puternice de forță de muncă (sprijinită, printre altele, de migrație), cât și cererii de forță de muncă.
Potrivit estimărilor, creșterea ocupării forței de muncă în UE ar urma să scadă la 0,6 % în acest an și până la 0,4 % în 2025. Se preconizează că rata șomajului din UE va rămâne în general stabilă, în jurul valorii minime istorice.
În concordanță cu dezinflația continuă preconizată, creșterea salariilor nominale din UE a început să încetinească, după ce atinsese un nivel record de 5,8 % în 2023. În perspectivă, se prevede continuarea acestei tendințe de încetinire.
Retragerea măsurilor excepționale de sprijin pentru energie ar urma să reducă deficitele publice
După o reducere de proporții în 2021 și în 2022, scăderea deficitului public al UE s-a oprit în 2023 din cauza atenuării activității economice. Se preconizează că scăderea se va relua în 2024 (3,0 %) și în 2025 (2,9 %), în special pe fondul eliminării treptate a măsurilor de sprijin pentru energie.
În contextul unor costuri mai ridicate cu serviciul datoriei și al unei creșteri nominale mai reduse a PIB-ului, se preconizează că ponderea datoriei în PIB din UE se va stabiliza în cursul acestui an la 82,9 %, după care va crește cu aproximativ 0,4 puncte procentuale în 2025.
Incertitudine ridicată în contextul tensiunilor geopolitice
Incertitudinea și riscurile de evoluție negativă care afectează perspectivele economice au crescut și mai mult în ultimele luni, în principal din cauza îndelungatului război de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și a conflictului din Orientul Mijlociu. De asemenea, tensiunile geopolitice generalizate prezintă în continuare riscuri. Mai mult decât atât, persistența inflației în SUA poate conduce la întârzieri suplimentare ale reducerii ratei dobânzilor, atât în SUA, cât și în restul lumii, având ca rezultat condiții financiare ceva mai stricte la nivel mondial.
Pe plan intern, scăderea inflației se poate dovedi mai lentă decât se preconizase, ceea ce poate determina băncile centrale din UE să întârzie reducerea ratelor dobânzii până la stabilizarea scăderii inflației din sectorul serviciilor. De asemenea, este posibil ca unele state membre să adopte măsuri suplimentare de consolidare bugetară în bugetele lor pentru 2025 (măsuri neluate în calcul la elaborarea acestor previziuni), ceea ce ar putea influența creșterea economică în anul următor. Totodată, o scădere a înclinației spre economisire ar putea stimula creșterea consumului, în timp ce investițiile în construirea de locuințe s-ar putea redresa mai rapid. Riscurile asociate schimbărilor climatice afectează din ce în ce mai mult perspectivele.
Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) a emis o avertizare Cod portocaliu de vânt puternic pentru judeţul Caras-Severin, valabilă de joi seara de la ora 21:00 până vineri la ora 12:00, cât și o avertizare Cod galben de vânt valabilă până vineri noaptea la ora 23:00, în sudul Banatului şi al Transilvaniei, precum şi în zona Carpaţilor Meridionali.
În acest judeţ, vântul va avea intensificări susţinute, cu viteze de 80 – 85 km/h şi temporar peste 90 km/h.
Totodată, a fost emisă şi o avertizare Cod galben de vânt valabilă până vineri noaptea la ora 23:00, în sudul Banatului şi al Transilvaniei, precum şi în zona Carpaţilor Meridionali, unde vântul va avea intensificări, cu rafale de 55 – 65 km/h, şi temporar de peste 70 – 80 km/h.
Meteorologii notează că local şi temporar vor fi intensificări ale vântului şi în sudul, vestul, nord-vestul şi centrul ţării, cu viteze în general de 45 – 55 km/h.
În Banat şi sudul Crişanei, în noaptea de joi spre vineri, vor fi averse în general moderate cantitativ (15 – 20 litri/mp) şi descărcări electrice.
Premierul Ciolacu susține majorarea salariului minim de la 1 iulie
Premierul Marcel Ciolacu a confirmat intenția fermă a Guvernului de a implementa, începând cu 1 iulie, măsura anunțată anterior de creștere a salariului minim brut la 3.700 de lei. Această schimbare reflectă eforturile Executivului de a ajusta standardele salariale pentru a răspunde nevoilor actuale ale forței de muncă și reiterează angajamentul PSD de a asigura că orice progres economic se reflectă și în veniturile salariale ale românilor.
Creșterea economică a României
Conform Institutului Național de Statistică (INS), economia României a crescut cu 1,8% în primul trimestru al anului 2024. Salariul mediu net a depășit o mie de euro în luna aprilie, iar inflația a scăzut la 5,9%. PIB-ul înregistrează progrese, iar investițiile record de peste 40 de miliarde de euro din primele patru luni ale anului au un efect de multiplicare în economia reală.
Rezultatele măsurilor guvernamentale anterioare
Decizia Guvernului Ciolacu, la inițiativa PSD, de a majora salariul minim pe economie la 3.300 de lei în octombrie a dus la creșterea numărului de angajați și la reducerea șomajului. Avansul economic demonstrează că temerile legate de oportunitatea unei noi creșteri a salariului minim brut sunt nefondate.
Colaborarea cu partenerii sociali pentru implementarea salariului minim brut de 3.700 de lei
Ministerul Muncii elaborează deja actul normativ pentru introducerea noului prag al salariului minim brut, precum și pentru proiectul privind salariul minim european de la 1 ianuarie 2025, un obiectiv politic al PSD. Pentru realizarea acestuia, salariul minim trebuie să fie echivalentul a 50% din salariul mediu, iar creșterea de 400 de lei planificată pentru iulie va contribui la atingerea acestui obiectiv.
Consultările cu partenerii sociali
Actele normative vor integra opiniile partenerilor sociali din sindicatele și patronatele reprezentative. Ministerul Muncii și Solidarității Sociale a organizat consultări pe 14 mai cu aceștia, subliniind că formula pentru salariul minim garantat va ține cont de puterea de cumpărare, nivelul câștigului salarial mediu brut și productivitatea muncii.
Problematica impozitării muncii
Premierul Marcel Ciolacu a subliniat necesitatea unor măsuri privind impozitarea muncii, mai ales pentru cei cu venituri mici, reprezentând aproape o treime din populație. Premierul a afirmat că nu va adopta măsuri impulsive, subliniind importanța stabilității macroeconomice și necesitatea unei planificări riguroase pentru a evita creșterea disproporționată a numărului de angajați cu salariul minim. În următoarea perioadă, vor fi inițiate discuții cu partenerii sociali pentru a realinia aceste aspecte.
Comisia Europeană (CE), împreună cu Ucraina, Republica Moldova, România și SUA, au inaugurat astăzi, 16 mai, punctul renovat de trecere a frontierei dintre Ucraina și Republica Moldova de la Reni, Ucraina.
În cadrul iniţiativei privind culoarele solidarităţii, Comisia Europeană a sprijinit lucrările la acest punct de trecere a frontierei pentru a permite o mai mare fluiditate a traficului la frontieră, precum şi o mai bună conectivitate între Ucraina, Republica Moldova şi România, informează un comunicat de presă al CE.
Astfel, controalele comune la frontierele dintre Ucraina şi Republica Moldova vor accelera procesul de trecere a frontierei în ambele direcţii, permiţând ca mărfurile transportate pe cale rutieră să ajungă mai rapid la destinaţie.
În plus, UE a alocat până la 11 milioane euro pentru alte lucrări substanţiale de renovare şi pentru posibila extindere a punctului de trecere a frontierei, precum şi pentru dezvoltarea altor infrastructuri de frontieră prioritare. Inaugurarea are loc în contextul discuţiilor periodice dintre UE, Ucraina, Republica Moldova, România şi SUA cu privire la îmbunătăţirea în continuare a eficienţei coridorului Dunării pentru nevoile actuale şi viitoare.
„De la înfiinţarea culoarelor de solidaritate în luna mai 2022, coridorul Dunării a fost un excelent exemplu de cooperare strânsă între Ucraina, Republica Moldova şi România – cea mai mare parte a mărfurilor care ies din şi intră în Ucraina au folosit acest coridor în ultimii doi ani, costurile logistice fiind comparabile cu cele pentru ruta Mării Negre. Cu sprijinul nostru, punctul îmbunătăţit de trecere a frontierei dintre Ucraina şi Moldova de la Reni, inaugurat astăzi, va reduce şi mai mult timpul de aşteptare la frontieră şi, astfel, va spori atractivitatea acestei rute”, a afirmat Adina Vălean, comisarul pentru transporturi, conform sursei citate.
Până în prezent, culoarele de solidaritate au permis Ucrainei să exporte peste 136 de milioane de tone de mărfuri, inclusiv, de exemplu, cereale, minereuri şi oţel, şi să importe peste 52 de milioane de tone de mărfuri de care are nevoie. Culoarele de solidaritate au generat venituri de aproximativ 50 de miliarde EUR pentru economia Ucrainei şi au permis importul în Ucraina de bunuri din UE în valoare de aproximativ 107 miliarde euro.
Ferma Vieții din Homorâciu este o așezare, deja o comunitate, unde de patru ani „se dă viață” visurilor și „se face viața mai bună” oaspeților ei. Cei care vor să ajungă și să evadeze din rutina zilnică au aici cea mai bună șansă să o facă. Cum ieși din DN1A și mergi doar câteva sute de metri pe drumul județean către mânăstirea Crasna, un loc desprins parcă dintr-un film despre viața la poalele Alpilor apare pe stânga. Este fix ceea ce trebuie pentru relaxare și deconectare, acesta fiind „bine ascuns” de pâlcurile de copaci ce-l străjuie. Monica Cristea și soțul ei, Cosmin, sunt cei care se ocupă de această așezare. Câteva zeci de rulote sunt parcate aici, oamenii sărbătoresc vacanța de 1 Mai și de Paști, fix în mijlocul naturii, la poalele munților Ciucaș. Gazdele sunt foarte atente la tot ce se întâmplă și au grijă ca toți musafirii lor să se simtă bine și să nu le lipsească nimic.
Oamenii care vor să fie tot una cu natura sunt publicul de seamă al Fermei Vieții
„ Ideea „Fermei Vieții” din Homorâciu a luat naștere din dorința de a aduce laolaltă oameni care iubesc natura, lucrurile simple și din dorința de a crea o comunitate de oameni care simt ca noi. Comunitatea s-a creat, deja oamenii care iubesc locul acesta aduc alți oameni. Vin oameni iubitori de natură, vin oameni care vor să-și petreacă timpul în natură și să aibă acces la lucruri simple, vor să mânânce o pâine caldă (n.r. doamna de acolo, un chioșc din curte, va face acum pâine) .Vin oameni care nu vor neapărat doar să mănânce și atât, vin oameni care vor o experiență. Vor să olărească, vor să se plimbe cu căruța, vor să frământe pâinea, vor să țeasă în război. Vor să facă lucruri pe care bunicii noștri le făceau”, ne transmite Monica.
Așezarea a împlinit patru ani de când își încântă oaspeții, de la prima ediție a festivalului „ Ferma Vieții”
„ Conceptul „ Ferma Vieții” este de patru ani aici. Suntem una cu natura și, practic, acum patru ani, la prima ediție a Festivalului Vieții, ne-am dat seama că este un loc despre oameni și cu oameni. Nu putem face nimic fără oameni, oamenii dau valoare vieții noastre. Festivalul Vieții a fost organizat prima dată aici cu 300 de prieteni, prieteni care și-au adus prietenii. A fost invitat Gheorghe Gheorghiu, ne-a cântat, dar și Raluca Diaconu, o interpretă de muzică populară din zonă. A plouat în ziua respectivă. Era vară, ultimul weekend din luna august. Am dansat în ploaie. Ne-am bucurat de natură și de tot ce înseamnă ea. Apoi au venit și alte idei de evenimente. Am vrut să creăm evenimente socio-culturale care să adune oamenii. Mergem foarte mult pe ideea de a aduce aici oamenii care au copii, care doresc ca timpul lor să fie petrecut în natură. Am investit continuu în a dezvolta ateliere pentru copii și pentru părinți”, își amintește gazda, Monica, despre primii ani ai acestui proiect. Cea mai bună publicitate a locului este „bucuria” și „ nostalgia” celor care au petrecut deja un timp aici „ Cei care vin aici rămân cu nostalgia reîntoarcerii, cu bucuria reală că au trăit o experiență frumoasă și vorbesc despre noi. Credem că este cea mai bună publicitate. Revin în același an, vin pentru că aici este și camping, revin cu bucurie, revin cu prieteni care rezonează cu tot ceea ce se întâmplă aici. Cei care vin sunt din Ploiești, București, Constanța, Cluj, Buzău”, ne transmite Monica.
Conceptul este orientat și amenajat către grija și atenția pentru copii
„ Încercăm să creăm și în timpul verii activități, tabere de zi pentru copii. Anul trecut și acum doi ani am avut două tabere, iar anul acesta vom avea trei tabere. O tabără cu voluntari internaționali care vor crea ateliere pentru copii și două tabere cu activități în fermă, activități de gătit și activități de meșteșugărit”.
Dacian Cioloș, „eternul om nou” și „reformator” al politicii românești a fost la Homorâciu
„ Dintre personalitățile care au poposit la Ferma Vieții, Dacian Cioloș este cel care a participat la evenimentul Mutat la Țară Fest, prima ediție-august 2023, și s-a bucurat foarte tare de locație. A avut o plăcere deosebită să vorbească cu toți artizanii, acolo în pădure, și-a cumpărat o ie, un cuțit, un topor. A fost foarte cald cu oamenii, foarte bucuros să vadă că tradiția nu a pierit și chiar a vorbit despre noi.
Foto Facebook Ferma la Homorâciu, aprilie 2024
Vin turiști străini, chiar la începutul lunii aprilie am avut trei indieni, oameni de afaceri de acolo care au venit să vadă cum e viața la țară. S-au plimbat cu căruța, au fost la o stână de oi, de aici, din apropiere, ne-au olărit, ne-au gătit mâncare indiană. A fost o experiență foarte frumoasă și pentru noi, și pentru ei. Ei gătesc „slow”, foarte încet, noi ne grăbim. Am mâncat un orez cu legume atât de bun, gătit atât de încet, noi suntem mai rapizi”, își amintește Monica despre oaspeții de seamă ai locului.
Comunitatea locală este cea care beneficiază și ea de pe urma Fermei Vieții
„ Avem susținerea primăriei și cred că e normal acest lucru pentru că tot ce facem aici facem pentru comunitatea locală și nu numai. Numai din comunitatea locală sunt cei cinci angajați ai fermei. Am avut campingul deschis tot timpul anului pentru că vremea ne-a permis, nu a fost o iarnă grea, dar puternic e de la 1 Mai, atunci vin oamenii pentru că odată cu renașterea naturii oamenii ies în natură”, ne spune Monica Cristea.
La Ferma Vieții pot poposi în weekend de la câteva sute la câteva mii de oameni
„ De joi până duminică, într-un weekend fără evenimente, în jur de 500 de oameni ajung aici. La evenimente, în trei zile, au fost peste 6000 de oameni. Fiind și atât de generos terenul, 7 ha de teren… Avem colaboratori care ne ajută cu mâncarea, aduc food-truckuri, cu fructe de mare, cu pește, mâncare asiatică, mâncare vegană, înghețată artizanală”, relatează Monica despre cum se desfășoară un weekend aici.
Ferma Vieții găzduiește mai multe rulote ale acelora care preferă această „ parcare naturală”
„ Aici este și un minihotel pentru rulote, pentru cei care nu au loc în orașe unde să le parcheze și atunci când vin să locuiască în rulotă stau pe terenul nostru. Nu dorim urbanizarea locului, dorim să construim cât mai puțin, dorim să creăm cât mai multe facilități, oamenii să vină aici și să-i ținem în locație unde să fie cât mai multe activități. Ne gândim la un parc de aventură pentru copii. Deja sunt facilități pentru copii: tiroliana, trambulinele, căsuțele”, ne relatează Monica.
PUTEREA LUI ÎMPREUNĂ, deviza sub care se desfășoară orice activitate în camping
„ Motto-ul locului, dar și al Asociației Vieții, cea care gestionează proiectul, este COMUNTATEA ÎNTR-UN SINGUR SUFLET. Și cred că motto-ul, care nu este public, este PUTEREA LUI ÎMPREUNĂ, NUMAI ÎMPREUNĂ PUTEM REUȘI”, concluzionează Monica Cristea. Ferma Vieții va găzdui ediția a 4-a a Festivalului Rulotismului din România ce se va desfășura în perioada 16-19 mai 2024 Festivalul este compus din două secțiuni, RV Meeting și Târgul de rulote, autorulote și accesorii. La RV Meeting scopul este relaxarea, socializarea și petrecerea timpului în aer liber. În toate țările cu industria de caravane pe roți(rulote) dezvoltată se organizează întâlniri între iubitorii de camping, de viața la rulotă, la camper sau la cort (inclusiv overlanding). La Ferma Vieții se poate participa cu autorulota, rulota, campervan, cort pe mașina sau cort direct pe pământ, motocicliști, bicicliști, fiind loc pentru fiecare. La târgul de rulote, Ferma Vieții devine locul unde se pot vinde sau cumpăra auto(rulote) la mâna a doua sau noi, piese și accesorii pentru camping și rulote, articole sportive. Dacă vrei să îți cumperi o rulotă, autorulotă, un cort sau accesorii pentru camping dar nu știi ce să alegi, îți este greu să mergi în toate colțurile țării pentru a vedea câteva rulote, atunci în perioada 16-19 mai 2024, la Homorâciu ești la locul și la timpul potrivit. Tot aici poți să găsești și oferte de închiriere autorulote. La RV FEST se poate negocia direct cu proprietarii de rulote, iar clientul este cel care face prețul pentru că negocierile se fac direct, față în față.
Homorâciu, o așezare cu o istorie aparte
Localitatea Homorâciu are o istorie îndelungată și a trecut prin multe încercări ale vremurilor Cum nimic nu este întâmplător, localitatea prahoveană Homorâciu, unde este situată Ferma Vieții, are o istorie aparte, prima atestare documentară fiind la 1542, după registrele vigesimale ale Brașovului.
Foto Facebook Ferma la Homorâciu, aprilie 2024
Satul Homorâciu este amplasat în zona de deal a Carpaților de Curbură, în nordul județului Prahova, în bazinul superior al râului Teleajen. Acesta este străbătut de DN1A, la 100 km de București și pe linia Vălenii de Munte-Cheia, la 72 km de Brașov, pe vechiul traseu de legătură între Transilvania și Țara Românească, existent încă din timpul romanilor, urmele drumurilor pietruite fiind mărturie și azi.
Satul este situat pe o pantă însorită cuprinsă între platoul Podurilor Homorâciului cu o înălțime de 620 m, paralel cu râul Teleajănului și predominat de prezența Cetățuii având o înălțime de 710 m. Numele satului are la bază radicalul maghiar ”hamar” (repede), în maghiara veche pronunțat ca homor + “ügy” (pârâu), în maghiara veche pronunțat ca îgi, însemnând ”pârâul repede”.
Urmele arheologice dovedesc că a fost o veche așezare încă din epoca bronzului, cu condiții naturale favorabile dezvoltării vieții oamenilor, iar în timp, a avut un deosebit rol administrativ fiind reședință a plaiului Teleajăn, iar după Regulamentul Organic reședință de plasă.
La sfârșitul secolului al XIX-lea, satul era compus din cătunele Homorâciu-Ungureni și Homorâciu-Pământeni, ultimul fiind reședința comunei Homorâciurile, din care mai făceau parte satele Malul Vânăt, Cernești și Schiulești. Comuna avea 2289 de locuitori, o școală înființată în 1842 și frecventată de 100 de elevi (din care 3 fete), două mori (una pe Crasna și una pe Teleajen) și două biserici: una în Schiulești, înființată de locuitori în 1842 și una în Homorâciu, zidită în 1744 de căpitanul Iane și soția sa Anica. ,, Cu vrerea Tatălui, cu ajutorul lui Dumnezeu si cu indemnul Duhului Sfant , facutu s a aceasta Sfanta Biserica din temelia ei, de dumnealui capitan Iani, cu sotia sa Anita , fata dumnealui Nicolau Tangarofa in zilele Prea Innaltatului Domn Mihail Racovitza Voievoda ca sa fie dumnealor de pomenire. Leat 1744”
Din anul 1968 prin reorganizarea teritorială, comuna a fost desființată, iar satul Homorâciu, împreună cu celelalte așezări ale comunei, a devenit sat al comunei Izvoarele. Nefiind o zonă colectivizată, tradițiile locului au fost puțin afectate, atât în organizarea gospodăriilor, a arhitecturii locale, a vieții cotidiene, cât și a obiceiurilor tradiționale.
Brașovul, o nouă tentativă pentru a deveni Capitală Verde Europeană. Este singurul oraș din România care a trecut de prima etapă de evaluare și va concura pentru titlu alături de alte 8 orașe, printre care Linz, Riga sau Córdoba, potrivit bizbrasov.ro.
Directoratul general pentru Mediu al Comisiei Europene a anunțat care sunt orașele candidate pentru titlul de Capitală Verde Europeană – 2026, Brașovul fiind unul dintre cele nouă municipalități care au trecut de prima etapă. Orașul nostru este singurul din România care candidează la această categorie și este în competiție cu opt orașe din alte șase țări: Portugalia, Spania, Germania, Austria, Polonia și Letonia. Titlul reprezintă o recunoaștere a meritelor municipalităților care s-au angajat să atingă obiective ambițioase pentru îmbunătățirea mediului și dezvoltarea durabilă și care astfel pot reprezenta un model de inspirație și de promovare de bune practici în celelalte localități europene.
„Brașovul continuă să investească în proiectele care transformă Brașovul într-un oraș sustenabil, un oraș prietenos cu mediul. Este pentru al doilea an consecutiv în care Brașovul este selectat în această competiție, fiind singurul din România care a ajuns la acest nivel în ultimii ani. După cum spuneam și anul trecut, avem mult de lucru, dar deja avem rezultate concrete, astfel încât am reușit să trecem de prima etapă de selecție, în compania unor orașe importante din Europa, ceea ce ne onorează. Această competiție nu este atât lupta pentru un titlu, ci un drum pe care ne-am propus să îl parcurgem în cel mai scurt timp, astfel încât orașul nostru să aibă o calitate crescută a vieții și să fie un deschizător de drumuri în implementarea politicilor verzi. Un oraș cu adevărat verde, prietenos cu mediul, atent la valorosul patrimoniu natural”, a declarat primarul Allen Coliban.
Care sunt pașii următori
În următoarele săptămâni, în prima etapă, un grup de șapte experți independenți va evalua fiecare formular de candidatură, în funcție de 7 indicatori de mediu. Pe baza evaluării tehnice a experților, Comisia va anunța orașele finaliste în vara anului 2024.
În a doua etapă, finaliștii vor prezenta un rezumat al modului în care își guvernează tranziția ecologică, în fața unui juriu internațional prezidat de Comisia Europeană.
Câștigătorul competiției va fi anunțat pe 24 octombrie 2024, în cadrul unei ceremonii festive la Valencia (Spania), actuala Capitală Verde Europeană.
Câștigătorul titlului de Capitală Verde Europeană va primi un premiu financiar de 600.000 EUR pentru a implementa acțiuni cheie în șapte domenii cu impact asupra sustenabilității și să organizeze evenimente de sensibilizare cu și pentru cetățeni.
Câștigătorii se vor alătura celor 16 orașe deja premiate la categoria Green Capital (începând din 2010).
Ce înseamnă de fapt acest titlu
Capitala Verde Europeană este o inițiativă lansată de Comisia Europeană în anul 2010, cu scopul de a recunoaște și recompensa eforturile comunităților locale de îmbunătățire a mediului și, prin urmare, a economiei și a calității vieții cetățenilor lor. Premiul este acordat în fiecare an unui oraș care este lider în promovarea unui mediu urban ecologic, mai prietenos cu cetățenii săi.
Procesul de evaluare a aplicațiilor ia în calcul mai mulți indicatori, atât din perspectiva situației prezente, cât și a ultimilor 10 ani și a planurilor pentru viitor: calitatea aerului; calitatea apei; biodiversitate, zone verzi și arii naturale protejate; managementul deșeurilor și economie circulară; zgomot; lupta împotriva schimbărilor climatice; adaptarea la schimbările climatice.
Pe lângă titlul de Capitală Verde Europeană, în cadrul acestei competiții, pentru orașele sub 20.000 de locuitori se acordă titlul de Frunză europeană (Green Leaf).
Orașele care concurează în acest an pentru European Green Leaf Award sunt : Águeda (Portugalia), Esplugues de Llobregat (Spania), Estarreja (Portugalia), Garges-Lès-Gonesse (Franța), Livry-Gargan (Franța), Mafra (Portugalia), Olbia (Italia), Pszczyna (Polonia), Saint-Quentin (Franța), Sant Boi de Llobregat (Spania), Sant Joan Despí (Spania), Vaasa (Finlanda).
Oraşul francez Nantes este Capitala verde a Europei în 2013
Oraşul francez Nantes a primit joi titlul de Capitală verde a Europei în 2013, fiind recomandat, printre altele, de faptul că toţi locuitorii se află la mai puţin de 300 de metri de o zonă verde şi de planul de acţiune care vizează reducerea emisiilor de dioxid de carbon, informează Mediafax.
Nantes a preluat acest titlu de la oraşul spaniol Vitoria-Gasteiz, în cadrul unei ceremonii desfăşurate joi la Bruxelles, informează Comisia Europeană.
Titlul, care “aduce cu sine şi o mare responsabilitate”, recompensează “cele mai bune practici în materie de mediu, inclusiv în ceea ce priveşte contribuţia locală la transportul sustenabil şi utilizarea solurilor, spaţiile verzi urbane, consumul de apă, precum şi lupta împotriva schimbărilor climatice globale”, a declarat comisarul european pentru Mediu, Janez Potočnik.
Corvinul Hunedoara a scris o nouă pagină de istorie a fotbalului românesc după ce a cucerit, în premieră, Cupa României. După 2-2 în timpul regulamentar și prelungiri, formația de ligă secundă s-a impus în fața Oțelului Galați la loviturile de departajare, acolo unde portarul Ștefan Lefter a fost mai inspirat decât omologul Eduard Pap.
Succesul Corvinului vine la 49 de ani distanță de la ultima astfel de performanță reușită de o echipă de liga a 2-a, după ce Rapidul își adjudeca trofeul în 1975. De asemenea, a fost pentru prima dată după 6 ani când o formație din eșalonul secund joacă o finală de Cupă, după FC Hermannstadt, în 2018.
În urma acestui triumf, dacă UEFA îi va da undă verde, Corvinul ar urma să joace în turul 1 preliminar al Europa League. Chiar dacă vor pierde, hunedorenii vor „aluneca” în Conference League, unde vor mai juca un tur. În total, Corvinul are asigurate 4 meciuri europene, dintre care două în deplasare. Chiar dacă pentru câștigarea Cupei vor primi 240.000 de euro, hunedorenii vor trebui să facă eforturi financiare însemnate pentru a susține deplasările europene. Printre posibilii adversari din Europa League se regăsesc formații precum Silkeborg (Danemarca), Rijeka (Croația), Wisla Cracovia (Polonia) sau Tobol (Kazahstan).
Revin în Europa după 42 de ani
Ultima prezență a „corbilor albaștri” într-o cupă europeană datează din 1982, când Corvinul, cu Mircea Lucescu pe banca tehnică, era eliminată în turul al doilea al Cupei UEFA de FK Sarajevo.
Corvinul Hunedoara are o valoare a lotului, conform Transfermarkt, de 2,8 milioane de euro și va fi, cel mai probabil, echipa cea mai slabă din acest punct de vedere în preliminariile Europa League.
Meciurile se joacă în „exil”, la Sfântu Gheorghe
Având în vedere că Stadionul Michael Klein va fi demolat pentru a face loc unei arene noi, hunedorenii vor disputa meciurile din cupele europene la Sfântu Gheorghe, pe stadionul celor de la Sepsi OSK. Astfel, pentru a-și susține favoriții, fanii formației antrenate de Florin Maxim vor fi nevoiți să parcurgă aproximativ 300 de km.
Corvinul a terminat acest sezon de Liga a 2-a pe poziție direct promovabilă, dar nu va putea juca pe prima scenă a fotbalului românesc deoarece nu are licență. Hunedorenii pot însă ataca promovarea din sezonul următor, când vor avea acest drept.
PAOK Salonic, formația antrenată de Răzvan Lucescu, a învins-o cu scorul de 4-1 pe Panathinaikos Atena și a trecut pe prima poziție în campionatul Greciei, după ce rivala AEK Atena a pierdut cu 2-0 derby-ul cu Olympiacos Pireu.
Golurile gazdelor au fost marcate de Taison, Veirinha și Zivkovic (dublă), în timp ce reușita de onoare a celor de la Panathinaikos a fost semnată de Alexander Jeremejeff.
După aceste rezultate, PAOK este lider, cu 77 de puncte, două peste AEK. Pentru a-și trece în palmares al patrulea titlu din istorie, PAOK are nevoie de victorie în ultima etapă, pe terenul rivalei locale Aris. Trupa lui Lucescu poate fi campioană și dacă se încurcă, cu condiția ca AEK să nu o învingă pe Lamia.
Premierul polonez Donald Tusk a anunţat joi că a primit ameninţări după tentativa de asasinare a omologului său slovac Robert Fico, un website de ştiri polonez susţinând că măsurile de protecţie a şefului executivului polonez vor fi consolidate, transmite Reuters, potrivit agerpres.ro.
”Au fost multe din acestea ieri”, a scris joi Tusk într-o postare pe platforma X (fosta Twitter) pe care a ilustrat-o cu o captură de ecran a unui comentariu, postat miercuri pe X, ce afirma: ”Astăzi, slovacii ne-au dat un exemplu despre ce ar trebui făcut cu Donald Tusk” dacă el decide să nu facă investiţii într-un mare aeroport din centrul Poloniei.
Climatul politic din Polonia s-a radicalizat în ultimii ani, un eveniment tragic fiind asasinarea în 2019 a unui primar liberal al oraşului Gdansk care critica măsurile anti-imigranţi luate de Partidul Lege şi Justiţie (PiS), aflat în acea vreme la guvernare.
Citând o sursă din serviciul de protecţie polonez, website-ul Wp.pl a relatat că măsurile de protecţie a prim-ministrului vor fi întărite în urma tentativei de asasinare a lui Robert Fico. ”Evident, analizăm şi tragem concluzii, dar nu discutăm despre ele public”, a declarat ministrul de interne polonez Tomasz Siemoniak pentru Wp.pl.
Premierul slovac Robert Fico a fost împuşcat miercuri, după o şedinţă de guvern desfăşurată în oraşul Handlova.
Autorul tentativei de asasinat, un bărbat în vârstă de 71 de ani, pe nume Juraj Cintula, care în trecut a avut legături cu grupări radicale, este arestat şi a recunoscut motivaţia politică a atacului său, afirmând că nu este de acord cu politicile lui Fico. Mai mult, suspectul a spus că este mândru de atacul său armat şi a pretins că voia să-i facă rău lui Robert Fico, nu să-l ucidă.
Presupusul autor al atacului împotriva premierului slovac a fost acuzat de tentativă de omor cu premeditare
Poliţia l-a acuzat joi pe presupusul autor al atacului armat asupra premierului slovac, populistul Robert Fico, de “tentativă de omor cu premeditare, din răzbunare”, infracţiune pasibilă de o pedeapsă de minimum 25 de ani şi până la închisoarea pe viaţă, informează EFE, preluat de agerpres.ro.
Bărbatul, în vârstă de 71 de ani şi identificat ca Juraj C., se află în prezent reţinut în incinta unei unităţi speciale a poliţiei, specialitatea criminalistică, din oraşul Nitra, potrivit televiziunii Markiza.
O femeie în vârstă de 34 ani din Oradea, care fusese angajată ca menajeră în locuinţa unei pensionare din municipiu, a ajuns în anchetă pentru furt și zeci de tranzacții financiare frauduloase, potrivit ebihoreanul.ro.
Ea a furat banii şi cardul bătrânei şi a cheltuit peste 6.000 de euro, cumpărându-şi electrocasnice, electronice pentru casă, dar şi scule.
Potrivit unei informări transmise joi de Biroul de presă al Poliţiei Bihor, femeia a lucrat ca menajeră în locuinţa unei orădence de 87 ani în perioada decembrie 2023 – februarie anul curent, ajutând-o la treburile casnice.
În acea perioadă a luat 2.850 lei şi cardul bancar al proprietarei, spun poliţiştii, iar ulterior, în perioada 1 – 15 februarie, în acest an, a făcut 79 de tranzacții financiare – plăți către comercianți și retrageri de numerar de la ATM, în valoare totală de 31.412 lei.
Femeia şi-a cumpărat electronice şi electrocasnice, inclusiv frigider, hotă şi maşină de spălat, dar şi scule.
Miercuri, în baza unui mandat emis de Tribunalul Bihor, polițiștii Serviciului de Investigații Criminale Bihor au percheziţionat locuinţa orădencei şi au găsit o parte dintre bunurile pe care le-a cumpărat cu banii furaţi, documente și alte mijloace de probă, care urmează să fie analizate de către anchetatori.
Acţiunea s-a desfăşurat cu sprijinul polițiștilor criminaliști și al luptătorilor Serviciului pentru Acțiuni Speciale Bihor.
Cercetările sunt continuate de polițiștii Serviciului de Investigații Criminale Bihor, sub supravegherea unui procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor.
Femeia este anchetată pentru furt, acces ilegal la un sistem informatic în formă continuată (79 de acte materiale) și efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos în formă continuată (79 de acte materiale).
A transmis datele personale și i s-au furat 9.000 de euro din cont. Apelul poliției
Un bărbat din judeţul Suceava a rămas fără 9.000 de euro din contul bancar, după ce a transmis datele cu caracter personal unui necunoscut, au anunţat, miercuri, reprezentanţii Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Suceava.
Potrivit acestora, bărbatul din comuna Fântâna Mare a primit, în cursul zilei de marţi, un mesaj tip text, în care se preciza faptul că o plată în valoare de 410.22 lei este în curs de procesare către o unitate de pariuri sportive, iar pentru anularea plăţii i-a fost indicat un număr de telefon care ar fi aparţinut aparent unei unităţi bancare.
