Pronunţarea deciziei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care este definitivă, a fost amânată până acum de trei ori. La ultimul termen al procesului de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care a avut loc pe 19 februarie, Mircea Cosma a negat toate acuzaţiile şi le-a prezentat magistraţilor planşe cu banii pe care i-ar fi economisit la derularea contractelor de la Consiliul Judeţean Prahova.
Pe 1 noiembrie 2016, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Prahova Mircea Cosma a fost condamnat la opt ani de închisoare, iar fiul său, deputatul Vlad Cosma, a primit cinci ani de închisoare, în timp ce omul de afaceri Răzvan Alexe a primit o condamnare de doi ani şi jumătate de închisoare. În acelaşi dosar, Daniel Alixandrescu, directorul Direcţiei „Patrimoniu” din CJ Prahova, la data faptelor, a fost condamnat la şase ani de închisoare.
În aprilie 2014, preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, Mircea Cosma, a fost trimis în judecată pentru luare de mită şi abuz în serviciu, fiul său, deputatul PSD Vlad Cosma, pentru trafic de influenţă, directorul Direcţiei „Patrimoniu” din CJ Prahova, Daniel Alixandrescu, pentru luare de mită şi abuz în serviciu, iar Răzvan Alexe, pentru trafic de influenţă şi dare de mită.
Vlad şi Mircea Cosma au fost trimişi în judecată de DNA fiind acuzaţi că ar fi cerut şi primit peste 4,4 milioane de lei de la trei oameni de afaceri prahoveni, denunţători în cauză, ale căror firme au avut numeroase contracte cu CJ Prahova. Firmele controlate de cei trei sunt, la rândul lor, trimise în judecată într-un dosar de evaziune fiscală şi spălare de bani cu un prejudiciu de 35 de milioane de euro, dosar în care sunt inculpaţi Răzvan Alexe, dar şi fostul angajat al Secretariatului general al Guvernului, Marcel Păvăleanu, alături de alţi oameni de afaceri din Prahova.
„Sumele de bani au fost pretinse în schimbul intervenţiei la factorii de decizie din cadrul Consiliului Judeţean Prahova, pe lângă care cei doi aveau influenţă, respectiv preşedintele CJ Prahova, Cosma Mircea (tatăl inculpatului Cosma Vlad Alexandru), astfel încât societăţile respective să obţină de la instituţia publică lucrări şi servicii curente supraevaluate, de întreţinere a drumurilor publice sau a drumurilor judeţene pe timp de iarnă, dar şi decontarea, cu prioritate, a unor lucrări deja efectuate în temeiul unor contracte anterioare”, notau procurorii DNA în 2014, atunci când a început urmărirea penală în acest dosar.
