24.1 C
București
luni, 27 iunie 2022
AcasăTechÎn campania electorală, proiectele partidelor trebuie privite cu atenție. Marele eșec USL:...

În campania electorală, proiectele partidelor trebuie privite cu atenție. Marele eșec USL: 8 la sută din promisiuni, îndeplinite

Înainte de a câştiga alegerile din decembrie 2012, Uniunea Social Liberală a prezentat un program de guvernare fantezist, din care nu au dus la îndeplinire aproape nimic.

În noiembrie 2011 a fost semnat  de către Victor Ponta și Crin Antonescu, la Cluj-Napoca, “Angajamentul USL pentru România”. Acesta a devenit Programul “România puternică”, asumat, în mai 2012, de guvernul USL format din PSD alături de PNL (fără aripa PDL de azi) și UNPR.

În februarie 2014, PNL a ieșit de la guvernare. PSD, alături de UNPR, au guvernat sub bagheta lui Victor Ponta până în noiembrie 2015. 

Campionii autostrăzilor de hârtie

Din cele 159 de proiecte asumate de USL în campania electorală din 2012 prin proiectul “România puternică” au fost realizate 14, iar alte 23 sunt descrise în termeni prea generali pentru a putea fi analizate. Restul de 122 de proiecte din programul electoral al USL nu au fost îndeplinite, iar multe dintre ele nici nu au fost demarate.

Ceea ce înseamnă că USL (în primele  20 de luni de guvernare) și apoi PSD (pentru încă un an și jumătate) au reușit să îndeplinească 8,8% din pro­iectele pe care le-au promis în campania electorală.  Reuşitele vizează măsuri de protecție socială, asistență pentru persoanele vârstnice și militari și ocolesc proiectele de investiții din educaţie, infra­structură sau sănătate.

77% din promisiunile electorale ale USL nu au fost îndeplinite.

Unele dintre promisiunile de atunci sunt eşecuri de proporţii astăzi. În domeniul infrastructurii, din 11 proiecte asumate, niciunul nu a fost finalizat. USL și Victor Ponta promiteau fina­lizarea autostrăzii București-Arad. Nu doar că nu a fost finalizată, dar graba lui Ponta de a inaugura, în timpul campaniei prezidențiale din 2014, porțiunea de autostradă Cunța-Săliște a dus la prăbușirea acesteia. În cel mai bun caz, autostrada se va deschide, integral, peste 6 ani. USL a promis fina­lizarea autostrăzii Ploiești-Brașov, care nu are nici măcar constructor dar și fina­lizarea Centurii București (în cel mai bun caz preconizată pentru anul 2030). Victor Ponta și Crin Antonescu au câștigat alegerile lăudându-se că vor termina şi Autostrada Transilvania, unde doar procurorii DNA lucrează la capicitate maximă (se inves­tighează modul în care, în 2003, a fost semnat contrac­tul cu Bechtel), iar porțiunea ­Suplacu de Barcău-Borș a rămas zilele acestea fără constructor. Altă promisiune gogonată: “Revitalizăm proiec­tul Canalul Dunăre-București” (Gabriela Firea l-a readus în discuție zilele acestea).

Pentru ţărani să fie bine, ca să nu fie rău

Din promisiunile înghesuite la capitolul “taxe mai mici” sunt două realizări (reducerea CAS și TVA), 5 nerealizări dar și câteva promisiuni ambigue. La “investiții”, USL și-a asumat “dezvoltarea satului românesc”, promițând că 90% din țărani vor avea acces la canalizare, iar întreaga Românie va fi electrificată până în 2016 (o minciună sfruntată). 

Au exis­tat câteva firave discuții cu investitori, dar “demarararea construcției Canalului Siret-Bărăgan” a rămas o promi­siune. În agricultură, nu s-a ajuns la “subvenții egale pentru agricultorii români ca cei din Europa” (în 2014, subvenţia la hectar ­medie în Europa a fost de 240 euro, faţă de 157 de euro în România).

Nu am auzit de “Programe naționale pentru înființarea de microfabrici” sau depre “Programe naționale pentru sectorul legume-fructe” (deşi România este al cincilea producător de ­legume şi fructe al Europei, a fost nevoie de o iniţiativă legislativă care să oblige supermarketurile să accepte un procent apreciabil de produse autohtone). USL și-a asumat sprijinirea trans­formării exploatațiilor mici și de subzistență în ferme medii familiale. În acest moment, există peste 3 milioane de exploatații mici, iar această cifră s-a menținut din anul 2010. 

Să fie sănătate pentru toată lumea

Și în domeniul sănătății promi­siunile electorale ale USL au fost numeroase. “Sprijinim inves­tițiile în construcția, dotarea de spitale noi, prin garantarea creditelor de către statul român și subvenționarea parțială a românilor” este promisiunea numărul 59. Abia după trei ani de la aceste promisiuni, mi­nistrul PSD al Sănătății, Nicolae Bănicioiu, a declarat  că are în vedere “începerea construcţiei a trei spitale regionale, la Iaşi, Craiova şi Cluj, în premieră după 1989, şi a unor unităţi de radioterapie, precum şi ieftinirea medicamentelor. Acestea sunt proiectele din acest an ale Ministerului Sănătăţii”. Nu s-a realizat nimic. Praful s-a ales de promisunea 58: “Asigurăm recondiționarea și dotarea până în 2016 a ambulatorilor de specialitate”. Tragedia de la ­Co­lectiv și numeroasele anchete de presă au arătat mizeria și dezastrul din sistemul sanitar. ­Compensarea medicamentelor de 90% pentru pensionarii care câştigă mai puțin de 1.000 lei nu s-a ­realizat. Această reducere se aplică pensionarilor cu venituri de sub 700 lei.

Există 15 promisiuni ale USL în domeniul Educației, dar nu am putut observa nicio rea­lizare. Unele probabil că nu se vor realiza nici următorul deceniu: “înființarea de secții spor­tive la nivelul fiecărei unități școlare”, “triplarea investițiilor în cercetare-dezvoltare” sau “introducerea programului Masa Caldă” (abia luna trecută a fost lansat proiectul-pilot). Ponta a promis și “campusuri școlare și licee în mediul rural”, dar ea ar trebui trecută la capitolul utopii sau ­Pinocchio.  

Praful şi pulberea de pe cercetare

USL promitea și “o nouă Consti­tuție”. Regionalizarea este trecută în programul „România puternică“ și a fost una dintre obsesiile șefului de azi al PSD. „Regiunile nu repre­zintă o obligație sau un moft, ci o necesitate pregnantă pentru România. Descentralizarea administrativă este un proces care trebuie să fie finalizat în acest an", declara în 2013 mi­nistrul Dezvoltării Regionale, Liviu Dragnea. Dar Soarele răsare şi azi tot de la Bucureşti. Apoi, Ponta promitea să “combatem traseismul politic”, în condițiile în care septembrie 2014, PSD a dat o ordonanță care le permitea primarilor ca, în termene de 45 de zile, să își schimbe partidul.

„Stimularea sectorului pri­vat“ trebuia făcută – în viziunea USL – prin „înființarea unei firme în trei zile”, dar și „prin înființarea unui fond de investiții pentru infrastructură și dezvoltare regională”. Dan Șova a fost ministrul unor mari proiecte de care s-a ales praful. „Promovarea parteneriatului public-privat” a fost un eșec în cel mai scump proiect de infrastructură rutieră, autostrada Brașov-Comarnic.

USL a ratat „progra­marea bugetară mutianuală”, ca și „restructurarea sistemului de cercetare în agricultură”, care se află în colaps cu datorii de peste 200 de milioane de lei şi mai puțin de 400 de cercetători. Nu a apărut un promis “fond de relansare economică” şi nici nu s-a realizat “o relaţie mai strânsă şi o mai mare compatibilitate între şcoală şi piaţa muncii”. Discuţii despre învăţământul dual au început, firav, abia anul acesta. Crin Antonescu şi Victor Ponta s-au angajat “să consolideze parteneriatul cu SUA” (criticile fostului premier faţă de amestecul străinilor și al ­americanilor în special în treburile României sunt de notorietate – n.red.), dar şi “să sprijine integrarea Republicii Moldova în UE”. La nivel declarativ, desigur.

La capitolul “Justiţie corectă” a fost bifată “demascarea corup­ţiei guvernării PDL”, care, e drept, continuă şi astăzi. În schimb, USL şi apoi PSD s-au angajat să elimine influenţa politică asupra Justiţiei (probabil prin respingerea, în Parlament, a cererilor de arestare şi reţinere ale DNA). USL a promis „să dezvoltăm infrastructura de acces către obiectivele ­turistice”, în condiţiile în care anul acesta drumul către cetatea de la Sarmizegetusa a fost distrus. USL s-a întins mai mult decât îi sunt competenţele şi a promis: „Reabilităm centrele istorice”, deşi acest aspect ţine de autorităţile locale.  

Ce s-a realizat

Printre cele 14 promisiuni din Programul „România puternică“ îndeplinite de USL (și apoi de PSD-UNPR) se regăsesc „acordarea unui stimulent financiar pentru comasarea terenurilor“, „comasarea agențiilor de plăți“, „indexarea pensiilor cu inflația“ ori „multiplicarea resurselor de venit pentru bătrânețe“. A fost menținută „cota unică de 16% pe profit și 3% impozit pe cifra de afaceri pentru microîntreprinderi“. S-a continuat „Programul Prima Casă“. De asemenea, au crescut veniturile cadrelor militare.

Cele mai citite

Iohannis pleacă la Summit-ul NATO de la Madrid

Preşedintele României, Klaus Iohannis, participă, în perioada 28-30 iunie 2022, la reuniunea şefilor de stat şi de guvern ai Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord...

Věra Jourová, Vicepreședinta Comisiei Europene pentru valori și transparență a sosit la București. Ce a discutat cu Iohannis

Președintele României, Klaus Iohannis, a primit-o luni, 27 iunie 2022, la Palatul Cotroceni, pe Věra Jourová, Vicepreședinta Comisiei Europene pentru valori și transparență. În cadrul...

eToro, Bogdan Maioreanu. Riscuri în creștere legate de aprovizionarea cu energie

Anunțul premierului român privind identificarea unei soluții pentru reducerea prețului benzinei la pompă cu 50 de bani pe litru este încă o nouă schemă...
Ultima oră
Pe aceeași temă