Institutul pentru Politici Publice (IPP) a solicitat, luni, Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), să facă public stadiul dosarului privind votul din diaspora la alegerile prezidenţiale din 2014, potrivit unui comunicat IPP remis redacţiei.
"Astăzi, la 440 de zile de la preluarea dosarului „Votul din Diaspora“ de către DNA de la Parchetul General, dosar în care erau cercetate fapte de abuz în serviciu, neglijență în serviciu şi împiedicarea exercitării drepturilor electorale de către un număr de peste 200.000 de cetățeni români din diaspora, IPP solicită DNA să clarifice în mod public care este situația acestui dosar și să comunice măsurile dispuse – fie de începere a urmăririi penale și, dacă este cazul, trimitere în judecată a celor vinovați de obstrucționarea dreptului la vot, fie de clasare a dosarului", precizează sursa citată.
În urma alegerilor prezidențiale din 2014, IPP a solicitat procurorilor DNA să investigheze acuzațiile aduse membrilor Guvernului de la acea vreme privind ”încălcarea în mod deliberat a dreptului la vot” al românilor din diaspora, prin organizarea unui număr prea mic de secții de votare, în ciuda cererilor de la ambasade și a situației votului din primul tur, în care oamenii nu și-au putut exercita dreptul la vot în intervalul orar stabilit, deși au stat ore întregi la coada în fața secțiilor de votare, mai precizează sursa citată.
Totodată, Institutul de Politici Publice atrage atenţia că "lipsa de activitate" a procurorilor DNA în acest dosar "este cu atât mai bizară", întrucât "a avut ca efect încălcarea dreptului fundamental la vot pentru sute de mii de cetățeni români".
La momentul deschiderii dosarului, procurorii Parchetului General anunţau deschiderea urmăririi penale in rem (pentru fapte) – pentru acuzaţii de abuz în serviciu, neglijenţă şi împiedicarea exercitării drepturilor electorale. După alegerile prezidenţiale din noiembrie 2014, au fost înregistrate plângeri penale pe numele premierului în exerciţiu la data respectivă, Victor Ponta, şi pe numele miniştilor de Extene, Titus Corlăţean (şef MAE la data primului tur de scrutin) şi Teodor Meleşcanu (şef MAE la al doilea tur de scrutin).
În 28 noiembrie 2014, IPP a solicitat Direcției Naționale Anticorupție să investigheze declarațiile făcute în spațiul public de către Mircea Geoană și Marian Vanghelie potrivit cărora premierul Victor Ponta și prim-vicepremierul Liviu Dragnea au obstrucționat dreptul la vot al românilor din diaspora la alegerile prezidențiale din 2014. În sesizarea sa, IPP a citat mai multe declarații. Între acestea, declarația lui Marian Vanghelie și anume: "Dragnea a zis că dacă se vor face mai multe secții în străinatate se vor pierde alegerile". A fost citată și declarația lui Mircea Geoană, care a afirmat : 'Am informatii că a fost o discutie si stiu clar ca Ponta exclusiv a decis sa nu fie mai multe sectii"
