Primul-ministru, Dacian Cioloş, a declarat, joi, că a discutat cu omologul său sârb, Aleksandar Vučić, despre posibilitatea ca românii din Serbia să poată învăţa în limba română. Vučić a menţionat faptul că cetăţenii vizaţi sunt mulţumiţi, dar dacă Dacian Cioloş e interesat, va merge împreună cu el să ducă manualele la Voivodina, unde etnicii români reprezintă 24 la sută din populaţie, informează News.ro.
Copiii românilor din Serbia nu au încă dreptul de a învăţa la şcoală în limba maternă. Asociația Românii Independenți din Serbia a început demersurile către autoritățile guvernamentale din Belgrad pentru introducerea cursurilor de învățare a limbii române în școlile din localitatea Maramorac.
Citeşte şi: Campanie pentru Limba Română, în Serbia. Copiii din satul Maramorac vor să înveţe în limba maternă
Președintele acesteia, dr. Dorinel Stan, a declarat că în localitatea respectivă, unde trăiesc 3.145 de locuitori, sunt 416 vorbitori de limba română. ‘
‘În această comunitate locală noi am înființat recent o organizație locală RIS, în fruntea ei fiind ales un tânăr cu incontestabile calități de lider, Cristian Mândruț. Prioritatea numărul unu a acesteia este introducerea limbii române în unitatea școlară — Școala Elementară Sava Maksimovici. Solicitarea a venit din partea unor familii de români interesate ca tinerii să aprofundeze limba maternă a strămoșilor lor”, a precizat dr. Dorinel Stan.
În context, el și-a exprimat speranța că “DPRRP-ul (Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni) va sprijini în regim de urgență inițiativa românilor din Maramorat prin promovarea unei strategii eficiente, care să genereze cu adevărat renașterea culturală și spirituală a acestora”.
“Suntem deciși să acționăm pentru conservarea și apărarea propriei identități, să ne protejăm valorile împotriva unor curente ostile care au fost anume create pentru a ne dezina și a ne îndepărta de originea neamului”, a afirmat dr. Stan.
El a mai explicat că pentru a soluționa problemele cu care se confruntă etnicii români din acest spațiu este nevoie ca entitățile culturale din România, de stat sau nonguvernamentale, “să nu se mai hazardeze în acordarea de ajutoare care nu rezolvă nimic, care nu aduc niciun sprijin ONG-urilor din Serbia specializate în păstrarea ființei naționale”.
