Premierul Emil Boc susţinea la sfârşitul anului 2008 că demnitarii şi funcţionarii de rang înalt nu pot face parte din mai mult de două consilii de administraţie ale societăţilor de stat.Cu toate acestea, declaraţia sa de intenţie nu s-a materializat niciodată „Este nevoie şi de solidaritate din partea demnitarilor prezenţi în Consiliile de Administraţie care trebuie să strângă cureaua într-o situaţie dificilă”, declara Emil Boc la 23 decembrie. Premierul prelua de fapt o propunere venită din partea consilierei sale în probleme economice, Andreea Vass Paul.Care a rămas de fapt la stadiul de propunere. „A fost ideea mea. Ce să spun? A rămas în aer”, a declarat Vass pentru România liberă.
Hotărârea de Guvern care a urmat totuşi s-a limitat la plafonarea indemnizaţiei de şedinţă în Consiliile de Administraţie ale statului la 1% din salariul directorului. Cumul de funcţii în instituţiile şi companiile statului a rămas neatins, iar veniturile celor abonaţi la prezenţa în conducerea şi consiliile de administraţie ale statului au rămas consistente, după cum demonstrează chiar declaraţiile de interese ale oficialilor.
Ministerele Economiei, cel de Finanţe şi cel al Dezvoltării performează la cumulul de funcţii
Cei care au profitat de bâlbâiala guvernamentală pe acest subiect provin în special din ministerele conduse de Adriean Videanu, Sebastian Vlădescu şi Elena Udrea.
Un caz ilustrativ este cel al directorul de cabinet al ministrului Economiei, Marian Ţurlea care a fost prezent anul trecut în mai multe CA. Potrivit declaraţiei de avere pe 2009, îl găsim pe Ţurlea în consiliile de administraţie de la SC Eon Gaz România, SC Distrigaz Comfort SA, SC Hidrotehnica, SC Romgaz, dar şi membru în consiliul de supraveghere la SC Petrom OMV SA. El ne-a declarat că nu a fost o prezenţă permanentă în aceste CA. „Am stat şi doar o lună la Romgaz sau Hidrotehnica. S-au luat o serie de decizii şi apoi am plecat”, a precizat Ţurlea. De asemenea, Marian Ţurlea a fost prezent în mai multe comisii de atestare a dreptului de a cumpăra teren a societăţilor de stat, aflate în subordinea ministerului Economiei. „Era necesară prezenţa unui reprezentat al ministerului în aceste comisii”, a spus Marian Ţurlea. Directorul de cabinet al lui Adriean Videanu mai îndeplineşte şi calitatea de administrator special la SC Romaero SA. „O să cer să mă retrag din această calitate. Nu am timp. Funcţia necesită un volum mare de muncă la care nu pot să fac faţă”, a declarat Ţurlea pentru România Liberă.
Dar nu numai numărul de societăţi în a căror conducere s-a regăsit Marian Ţurlea este problema, ci şi sumele încasate de acesta. “Reprezentanţii statului sau ai unităţilor administrativ-teritoriale în organele de conducere sau de control a regiilor autonome, a companiilor naţionale şi a societăţilor la care capitalul social este deţinut integral sau majoritar de stat, beneficiază de o indemnizaţie de 1% din remuneraţia directorului general sau a preşedintelui consiliului de admnistraţie, respectiv consiliul de supraveghere”, se arată în Hotărârea de Guvern nr. 1175 din 30 decembrie 2008 privind limitarea indemnizaţiei unui membru în CA al societăţilor de stat, ale cărui măsuri au fost prelungite în februarie şi pe acest an. Potrivit acestei prevederi, un membru în CA poate obţine maxim 48 de lei pe lună, adică 1% din salariul maxim pe care îl poate obţine un preşedinte al unui consiliu de administraţie sau un director general, deci 546 lei anual. Din multitudinea de calităţi îndeplinite anul trecut, Ţurlea a obţinut însă un venit mult mai mare decât cel legal, adică 256 433 lei. În plus, suma este de patru ori mai mare decât cea pe care o primeşte un ministru sau un secretar de stat demnitar. Dacă s-ar fi încadrat în limitele legii, Ţurlea nu ar fi câştigat mai mult de 30 000 de lei anual.
Marcel Hoară: Am avut mai degrabă un rol consultativ
O poziţie influentă în ministerul Economiei o are şi Marcel Hoară, care ocupă mai multe funcţii de conducere: preşedinte al Agenţiei Române pentru Dezvoltare Durabilă a Zonelor Industriale şi preşedinte al consiliului de administraţie la complexul energetic Rovinari. Totodată, Hoară a ocupat până de curând şi poziţia de administrator special la Uzina Mecanică Sadu, precum şi cea de reprezentant al ministerului la complexul energetic Craiova SA. El mai este membru în CA la SC Cupru Min SA şi membru în AGA la SC Conpet SA Ploieşti. Din aceste funcţii, Hoară a obţinut un venit în 2009 de peste 100 000 lei, numai din bani publici. El susţine că deţine doar o funcţie executivă şi că prezenţa lui în celelalte funcţii are numai rol consultativ. „De exemplu, la Uzina Sadu, doar am întocmit împreună cu ministerul un proiect de salvare a întreprinderii, apoi m-am retras”, a precizat Hoară pentru România liberă. Însă pentru aceste funcţii consultative, Hoară a fost primit lună de lună, din bugetul de stat, sume de bani.
Un alt caz de cumul în consiliile de administraţie este cel al lui Ion Sterian, subsecretar de stat în Ministerul Dezvoltării. Acesta a câştigat anul trecut, potrivit declaraţiei de avere pe 2009, din diferite funcţii deţinute la stat, dar şi din prezenţa în consilii de administraţie peste 42 000 lei, în afara salariului primit în calitate de demnitar în ministerul condus de Elena Udrea. Sterian a fost în 2009 membru în CA-urile de la SC Avioane Craiova, SC Hidroserv SA Cluj şi membru în AGA la SNT Transgaz Mediaş. De asemenea pe parcursul anului trecut, Sterian a mai ocupat şi alte funcţii de conducere în instituţiile statului: director director executiv la RAAPPS – SAIFI SA, pentru care a primit 21 694 lei, dar şi director general adjunct la Direcţia Generală de Asistenţă Socială, sector 1, pentru câteva luni şi remunerat cu 5232 lei. Acesta ne-a declarat că a fost membru în CA doar în primele anului 2009 şi că apoi a ocupat mai multe funcţii de conducere la diverse instituţii. „Am fost numit în aprilie 2009 director executiv la RAAPPS, apoi am câştigat la concurs şi un post de director la Direcţia de Asistenţă Socială , sector 1. Iar din octombrie, la RAAPPS am fost pus în poziţia de director coordonator la RAAPPS-SAIFI. La începutul acestui an am devenit subsecretar de stat la Dezvoltare”, ne-a declarat Sterian. El a ţinut să precizeze că în acest moment, mai este prezent doar în AGA la SNT Transgaz Mediaş, „dar neretribuit”.
Secretarul de stat din ministerul Economiei, Constantin Stafie a câştigat anul trecut 243 632 lei în calitate de membru în CA-uri şi de vicepreşedinte în Consiliul Interministerial de Finanţare, Garantare şi Asigurare (CIFGA) la Eximbank. Stafie a primit pe lună numai de la CA-ul Eximbank 13 192 de lei, adică 210 000 pe an. De asemenea, el a îndeplinit funcţia de administrator la mai multe societăţi de stat, în calitate de reprezentant al Ministerului Economiei: SC Oltchim SA, SC GDF Suez Energy Bucureşti, SC IAR SA Braşov, SC Oil Terminal SA Constanţa. De la Suez Energy a încasat lunar 3000 de lei pe lună, deşi legea dă voie doar la 48 lei lunar. Constantin Stafie nu a putut fi contactat. Ni s-a trasmis că este în străinătate.
Fostul ministru al Transporturilor, Gheorghe Dobre, care ocupă acum funcţia de secretar general adjunct la Ministerul Dezvoltării a primit în 2009, peste 210 000 de lei numai din calitatea lui de membru în CIFGA al Eximbank (pe lună 13 000 lei). De asemenea, potrivit declaraţiei de avere, el a fost remunerat de Ministerul Dezvoltării cu 8000 lei pe lună, cu aproape dublu faţă de indemnizaţia unui secretar de stat. „Am fost membru CIFGA la Eximbank, dar nu tot anul. Acum nu mai sunt. Aveam şedinţe de două-trei ori pe lună. Studiam noaptea documentele pentru că terminam treaba la minister pe la 8-9 seara”, ne-a spus Gheorghe Dobre.
Fostul consul general de la Honk Kong, Eduard Goean a încasat anul trecut peste 210 000 lei din poziţia de membru CIFGA al Eximbank. De asemenea, Goean a sărit a trecut brusc de la problemele diplomaţiei româneşti la cele economice ale SC Zona Liberă Curtici – Arad, unde a primit poziţia de membru CA, dar şi la cele imobiliare ale RAAPPS, având aceeaşi calitate de membru în consiliul de administraţie.
Fostul ministru al Finanţelor, Gheorghe Pogea şi-a găsit posturi foarte bine plătite. Este membru în CA la CEC şi la Eximbank, de unde este plătit cu peste 30 000 de lei pe lună, circa 12000 de la CEC şi 18000 de la Eximbank. Gheorghe Pogea nu a răspuns eforturilor noastre de a-l contacta.
Şi Ministerul Mediului este generos cu timpul şefilor
Preşedintele Consiliului Naţional de Integritate (CNI), Nicu Marcu este un personaj adaptabil la fiecare regim politic. Fost lider liberal, promovat la CNI de către PNL, Marcu a sărit în barca PDL şi a avut mult de câştigat. Deşi a rămas şef la CNI, acesta a mai primit şi funcţia de secretar general adjunct la Ministerul Mediului. Nicu Marcu a ocupat anul trecut pentru câteva luni şi postul de secretar general al ANAF şi precum şi cea de inspector guvernamental . Astfel că proaspătul lider PDL a ajuns să câştige în 2009 peste 130 000 de lei, bani obţinuţi numai din bugetul de stat. In calitatea de angajat al ANAF a primit peste 20 000 de lei, iar de la CNI – 50 000 lei. În calitate de conferenţiar universitar la Universitatea Craiova a fost plătit cu 17 598 lei. La aceste sume se mai adaugă şi salariul primit de la Ministerul Mediului- în jur de 40 000 de lei. Marcu Nicu ne-a declarat că a fost angajat numai pe bază de salariu, că nu a primit indemnizaţie, că nu a fost în 2009 în nici un consiliu de administraţie. „Am fost mai întâi, anul trecut, până în aprilie secretar general la ANAF, apoi inspector guvernamental. După aceea am fost numit secretar general adjunct la Ministerul Mediului. In paralel, am fost şi preşedinte al Consiliului Naţional de Integritate”, a precizat Nicu.
La Ministerul Mediului, o poziţie privilegiată o are şi Lorent Para, al doilea secretar general adjunct, care ocupă mai multe slujbe de conducere la stat. El funcţionează şi în poziţia de membru supleant la CNI, dar şi de membru în două consilii de administraţie, din alte două domenii de activitate, total diferite: Compania Naţională de Investiţii şi la SC Vânzare legitimaţii de călătorie voiaj CFR SA. In total, Lorent Para a câştigat în 2009, numai din activităţi secundare, peste 25 000 de lei.
