Introducerea sistemului mixt pentru legislativ, reducerea numărului de parlamentari sau votul prin corespondență pentru diaspora sunt câteva dintre propunerile partidelor în ceea ce privește legislația electorală. Rămâne de văzut dacă toate acestea vor fi puse în practică sau vor rămâne la stadiul de promisiuni.
Partidele politice promit, la unison, îmbunătățirea legislației electorale prin eliminarea lipsurilor care s-au manifestat la ultimele alegeri. Introducerea votului prin corespondență pentru românii din străinătate ar urma să elimine abuzurile înregistrate la scrutinul prezidențial de anul trecut, când foarte mulți cetățeni din diaspora nu și-au putut exercita dreptul constituțional. De asemenea, schimbarea Legii alegerilor parlamentare ar urma să elimine posibilitatea ca unele colegii să fie câștigate de ocupanții locurilor 2 sau 3, iar numărul total al senatorilor și deputaților să se apropie de 600, așa cum s-a întâmplat la alegerile din 2012.
Pentru a pune în practică promisiunile, partidele ar trebui să își negocieze proiectele. Membrii Comisiei electorale au decis, ieri, în prima ședință, ca deciziile privind principiile de bază să fie luate cu două treimi din voturi, astfel încât nici o formațiune să nu își impună punctul de vedere. Potrivit președintelui Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea, printre principiile de bază care trebuie stabilite în acest fel se numără cele referitoare la tipul de scrutin parlamentar, la stabilirea numărului de mandate, la sistemul de repartizare a mandatelor, la măsurile pentru asigurarea dreptului de vot sau la modalitatea de alegere a primarilor și șefilor consiliilor județene. Proiectele de lege pe tematică electorală și amendamentele vor fi depuse la comisie până pe 15 martie, astfel încât legislația electorală să fie modificată până pe 30 iunie, termenul fixat de plenul Parlamentului. Însă, experiența practică arată că politicienii nu se grăbesc să concretizeze promisiunile făcute alegătorilor. Un exemplu concret: la sfârșitul sesiunii trecute, parlamentarii au respins un proiect de lege privind votul prin corespondență, deși au afirmat că subiectul este o prioritate a Legislativului.
PSD și PNL, propuneri asemănătoare
Ce propun partidele, concret, la startul lucrărilor Comisiei electorale? Social-democrații vorbesc despre introducerea unui sistem mixt pentru alegerile parlamentare, cu 50% din parlamentari aleși în colegiile uninominale, iar alți 50% pe lista națională. Pe de altă parte, PSD nu a exclus revenirea la votul proporțional, pe listă. PSD susține reducerea numărului de parlamentari, dar cifrele variază între 383 (potrivit unui proiect depus de senatorul PSD Ovidu Donțu) și 400, cât propun reprezentanții PSD în comisie. PSD analizează și varianta eliminării votului direct pentru președinții de consilii județene și alegerea lor de către majoritatea consilierilor, așa cum era până la alegerile din 2008. La nivel declarativ, PSD susține introducerea votului prin corespondență pentru diaspora, dar rămâne de văzut dacă social-democrații vor onora această promisiune, având în vedere că românii din străinătate nu sunt votanți ai acestui partid.
Liberalii afirmă că este prioritară asigurarea dreptului de vot al românilor din străinătate, după cum a explicat Victor Paul Dobre, reprezentant al PNL în comisie. Pe lângă introducerea votului prin corespondență, PNL propune modificarea Legii alegerilor parlamentare, pe care o califică drept „o aberație“, deși sunt cei care au păstorit-o, în 2007, împreună cu PSD. Acum, PNL propune un sistem mixt, cu 50% din parlamentari aleși în colegiile uninominale, iar alți 50% pe lista națională. Liberalii vorbesc, pe de altă parte, de reducerea numărului de parlamentari, evitând, însă, să sprijine explicit cifra de 300, votată de români la referendumul din 2009. Copreședintele PNL, Vasile Blaga, a afirmat, recent, că 200 de deputați ar fi prea puțin, în raport cu cei 18 deputați ai minorităților, sugerând că liberalii ar accepta 300 de deputați și 100 de senatori.
Cu alte cuvinte, chiar și foștii membri PDL au renunțat la ideea unui număr de 300 de parlamentari, deși ani de zile democrat-liberalii au susținut respectarea rezultatelor referendumului din 2009, când românii au aprobat această cifră. Pe de altă parte, PNL propune alegerea președinților consiliilor județene și a primarilor în două tururi de scrutin. Liberalii susțin adoptarea unei noi legi a finanţării partidelor politice, care să prevadă finanțarea formaţiunilor politice doar de la bugetul de stat, „atât cât poate bugetul de stat“, după cum explica, recent, copreședintele Vasile Blaga.
UNPR: recenzarea diasporei
UNPR, al treilea partid ca forță parlamentară, a lansat o propunere inedită. Este vorba de recenzarea populației cu drept de vot din diaspora. „Dacă ne iese legea pe care o să o propunem, imediat ce intră legea în vigoare, în termen de șase luni, respectivii care sunt în străinătate o vor notifica ambasadelor că sunt acolo și vor să voteze, după cele șase luni se va face o statistică, unde sunt, cum sunt, și se vor face secții de votare suficiente ca să-i acoperim pe respectivii. După care, întotdeauna când ai alegeri, cu șase luni înainte, aceste liste se corectează. În funcție de populație, se stabilește unde se fac secții de votare, să fie acoperitoare pentru numărul de electori“, a explicat ministrul delegat pentru relația cu Parlamentul, Eugen Nicolicea (UNPR). Propunerea UNPR ridică unele semne de întrebare, în condițiile în care reprezentanții partidului nu au precizat ce se întâmplă cu românii care nu se înscriu la ambasade – vor mai avea sau nu posibilitatea de a vota?
