Ministrul de Externe Titus Corlăţean a declarat că relaţia sa de colaborare cu preşedintele Traian Băsescu în privinţa politicii externe este de nota 7, existând o comunicare în subiectele de interes naţional, însă fără a exista “un entuziasm deosebit”, scrie Mediafax.
“Este o notă de trecere, în orice caz, dar nu o notă excepţională (…) Dacă doriţi, undeva spre 7. Nu este 8, nu este 9, nu este 10, nu este 5. Au fost momente importante şi aici mă refer foarte sobru la interesul României, în care a fost nevoie şi a fost corect să comunicăm lucruri care nu trebuie neapărat puse în breaking news şi puse în toate ziarele, dar aşa este corect să fie”, a declarat Corlăţean duminică seara, la Antena 3.
El a menţionat că e importantă coordonarea cu preşedintele în privinţa unor subiecte cum ar fi intersele României în vecinătatea apropiată, în Balcani sau în spaţiul estic.
Potrivit acestuia, deşi aceastăm comunicare există, ea nu presupune “niciun entuziasm deosebit”, deşi din partea sa a evitat să fie incorect
“Altfel spus, un minimum de comunicare instituţională a existat şi trebuie să existe. Dar nu există, pe de altă parte, trebuie să recunosc, niciun entuziasm deosebit. Din partea mea, nu există incorectitudine, pentru că nu-mi place să mă joc cu interesele statului român, dar ţin foarte mult la ce înseamnă expertiza în Ministerul de Externe, la ce înseamnă poziţiile pe care noi le definim prin evaluare, nu pe genunchi, şi ceea ce înseamnă o privire în perspectivă şi o evoluţie în poziţii care au fost statice ale României şi în care n-am prea progresat”, a afirmat Corlăţean.
De asemenea, el a menţionat că anumite evoluţii pe teme importante vor necesita “poziţii complexe ale României” care trebuie construite interinstituţional, ceea ce “încă este dificil”.
“Vor fi evoluţii în anumite poziţii ale României în teme importante, poziţii, să spunem, complexe, dar pentru asta este nevoie să construim împreună, interinstituţional. Ori, aici, încă este dificil. Trebuie să recunosc”, a spus ministrul de Externe.
Corlăţean s-a referit şi la documentul privind strategia pentru refacerea imaginii României în străinătate care a dus la discuţii contradictorii în ultima şedinţă CSAT între premierul Victor Ponta şi preşedintele Traian Băsescu.
“O dorinţă sau o tentaţie de centralizare la nivelul Administraţiei Prezidenţiale a activităţii mai multor instituţii, începând cu Ministerul de Externe şi alte instituţii care ar fi trebuit să se raporteze şi să raporteze ceea ce fac la capitolul imagine a ţării, era o chestiune absolul nefirească şi este bine că acest document nu a mai ajuns să fie cu adevărat discutat pe fond”, a spus ministrul.
Potrivit acestuia, o acţiune coordonată pentru imaginea României trebuie dusă în primul rând la nivel guvernamental „pentru că aici sunt pârghiile, aici sunt instituţiile, aici sunt şi resursele până la urmă”.
Premierul Victor Ponta a declarat, în 28 septembrie, că a părăsit şedinţa CSAT deoarece nu a acceptat ca pe ordinea de zi, care i-a fost transmisă cu doar o zi înainte, să fie trecute documente prin care, de exemplu, era înfiinţat “un Megaminister de Externe al Administraţiei Prezidenţiale”.
Acest “Megaminister” ar fi urmat să funcţioneze sub forma unui oficiu din structura Administraţiei Prezidenţiale care să coordoneze Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Afacerilor Europene, serviciile publice de radio şi televiziune, Regia Patrimoniului Protocolului de Stat pentru refacerea imaginii României în străinătate.
Citeşte şi:
Corlăţean: Tezaurul este INDUBITABIL la Moscova. Recuperarea depinde de un dialog politic funcţional
Consilierul prezidenţial Cristian Diaconescu a precizat săptămâna trecută că el este autorul strategii privind diplomaţia publică pentru refacerii imaginii României în străinătate, aflată pe agenda ultimei şedinţei CSAT şi care a fost invocată de premierul Ponta, fiind cauza plecării sale de la acea şedinţă.
“Iniţiativa pe care nu «nişte consilieri prezidenţiali» au elaborat-o, ci eu cu nume şi prenume, este de natură să adune laolaltă toţi vectorii decizionali (instituţiile statului care oricum ar fi trebuit să se ocupe de această problemă cel puţin de la aderare şi până astăzi) pentru elaborarea unor direcţii de acţiune sectorială pe toată plaja de concurenţă internaţională a României, din perspectiva percepţiei. Este un spaţiu care elaborează nişte concluzii împreună cu reprezentanţii (de factură tehnică) instituţiilor de linie şi încredinţează aceste concluzii Guvernului pentru a fi implementate”, spune şeful Cancelariei prezidenţiale, într-un articol postat pe blogul său.
