Preşedintele Traian Băsescu a declarat, vineri, că a informat Consiliul European că România îşi va redefini politica energetică după eşecul Nabucco şi va avea în vedere exploatarea propriilor sale resurse fără să mai aştepte aprobări externe, informează Mediafax.
“Bineînţeles, am informat Consiliul European că România îşi va redefini politica energetică plecând de la propriile sale resurse şi fără a aştepta aprobarea nimănui. Fără a intra în detalii, vă pot spune că opţiunea mea acum este fără niciun fel de dubii că România are obligaţia să accelereze procesele de evaluare şi să treacă la exploatarea gazelor de şist şi să evalueze şi să treacă la exploatarea gazelor şi ţiţeiului deja confirmate în Marea Neagră”, a declarat Băsescu, la Bruxelles, după reuniunea Consiliului European.
Şeful statului a arătat că o altă sursă alternativă pentru România este reluarea exploatării cu tehnologii moderne a zăcămintelor petroliere proprii abandonate în prezent după exploatarea în trecut, dar care nu a depăşit circa o treime din resursă.
Preşedintele Băsescu a arătat că ţara noastră nu are tehnologiile necesare forării la mare adâncime în Marea Neagră şi pentru gazele de şist şi trebuie să se bazeze pe companiile străine, însă are şi atributul de a stabili regulile privind redevenţele şi tranzitul resurselor extrase. “Eu cred că, dacă răspundem ofertelor care sunt, România poate în maximum patru ani să înceapă exploatarea în Marea Neagră, dar şi a gazelor de şist (…). Şi mă gândesc eu că, dacă vom fi decisivi în acţiunea guvernamentală şi a instituţiilor statului, putem avea pentru români gaze cu 50% mai ieftine, gazele de şist, înainte să fi fost gata Nabucco şi să avem gaze din Marea Neagră la un preţ rezonabil tot înainte să fi avut posibilitatea să primim gaze prin conducta Nabucco”, a apreciat el.
Băsescu a subliniat că în privinţa gazelor de şist trebuie explicat românilor că tehnologiile au evoluat foarte mult în ultima perioadă. “În momentul de faţă trebuie să explicăm că, în privinţa exploatării gazelor de şist, ele au evoluat foarte mult faţă de imaginile pe care le mai vedem în America de la începutul utilizării gazului de şist. (…) Sigur, aici trebuie grijă. Şi nu suspectez că ar fi companii care nu ar veni cu ultimele tehnologii, fie că vorbim de exploatare şi explorare în Marea Neagră, fie că vorbim de gazele de şist, dar trebuie să ne asumăm. Eu ştiu că stârnesc o furtună spunând acest lucru, dar în acelaşi timp sunt şeful statului şi trebuie să îmi asum şi să le spun românilor ce trebuie făcut”, a afirmat el.
Şeful statului a evidenţiat că politicienii trebuie acum să susţină aceste soluţii, având în vedere creşterea de la an la an a dependenţei ţării noastre de importuri. “Resursele din teritoriu se diminuează an de an şi devenim tot mai dependenţi. Noi avem acum un proces de creştere a dependenţei care va fi dată nu numai de scăderea naturală a resurselor, dar va fi dată şi de propria noastră dezvoltare care va cere tot mai multă energie. Şi atunci orice om politic vede şi trebuie să o spună că ne mărim dependenţa de importuri, iar, dacă avem şansa să nu ne-o mărim, trebuie să o facem. Dacă ne respectăm ţara”, a adăugat el.
Preşedintele a arătat că discuţia în Consiliul European privind acest subiect nu era pe agendă, însă a fost ridicată de el pentru a exprima regretul că nu a fost ales proiectul Nabucco care a fost susţinut de UE şi la care erau parte numai ţări membre ale Uniunii. “Felicitând Italia şi Grecia că trece TAP-ul pe teritoriul lor, dar fiind foarte deschis şi exprimând regretul că un proiect care nu a fost un proiect european şi nu a fost un proiect atât de susţinut de europeni şi în care acţionarii principali sunt două companii din afara UE, una norvegiană şi alta elveţiană, chiar dacă deşi este şi EoN-ul cu câteva procente acolo, au câştigat în favoarea proiectului TAP şi în defavoarea proiectului Nabucco care era format exclusiv din state şi companii ale UE”, a mai spus Băsescu.
România analizează, după ce OMV a anunţat că proiectul Nabucco a eşuat, diverse scenarii privind perspectivele resurselor interne de gaze naturale şi conectarea la piaţa regională de profil, iar gazele din Marea Neagră şi cele de şist au potenţialul de a creşte independenţa energetică naţională. “În acest moment, autorităţile române au în derulare o analiză complexă a situaţiei energetice la nivel naţional şi regional, pornind de la diversele scenarii privind dezvoltarea Coridorului Sudic de gaze. Se au în vedere atât perspectivele resurselor interne de gaze cât şi conectarea României la piaţa regională de gaze. Opţiunile vizate de România (exploatarea rezervelor de hidrocarburi din platoul continental maritim, gazele naturale din şisturi) au potenţialul de a creşte şi mai mult independenţa energetică a ţării noastre”, se arată într-un comunicat transmis miercuri de Departamentul Energiei din Ministerul Economiei.
Acţionarii consorţiului Nabucco sunt OMV (Austria), Transgaz Mediaş (România), BEH (Bulgaria), MOL (Ungaria), BOTAS (Turcia) şi GDF Suez (Franţa).
OMV, liderul al consorţiului Nabucco, a anunţat miercuri că grupul de companii care exploatează zăcământul de gaze Şah Deniz din Azerbaijan, nu a selectat Nabucco Vest ca rută de transport al gazelor naturale către Europa. Anunţul este echivalent cu eşecul proiectului, din moment ce consorţiul de la Şah Deniz era singurul furnizor de gaze implicat în discuţii cu partenerii Nabucco.
Consorţiul care dezvoltă exploatarea gazeiferă de la Şah Deniz, din Marea Caspică, a confirmat selectarea gazoductului Trans-Adriatic Pipeline (TAP) ca rută de export către Europa, în defavoarea proiectului Nabucco, la care este parte şi România. “Cosorţiul Şah Deniz anunţă că a selectat TAP pentru livrarea de gaze de la proiectul Şah Deniz, etapa a doua, către clienţii din Grecia, Italia şi Europa de Sud-Est”, se arată într-un comunicat transmis vineri de grupul britanic BP, liderul consorţiului Şah Deniz.
OMV Petrom şiu ExxonMobil au anunţat, anul trecut, că au făcut o descoperire semnificativă de gaze într-un perimetru din Marea Neagră, estimările preliminare plasând zăcământul de gaze naturale la 42-84 miliarde metri cubi, care echivalează cu de 3-6 ori consumul anual al României.
