Cu câteva zile înainte de alegerile locale din Republica Moldova, cotidianul american Wall Street Journal face o radiografie a situaţiei economice şi sociale a statului de peste Prut, unde criza financiară s-a simţit din plin pentru “cea mai săracă ţară din Europa, care a fost dependentă de banii trimişi acasă de cetăţenii care lucrau în străinătate”.
Cutremurul economic şi politic generat de criza financiară care a lovit puternic vestul Europei atinge şi cele mai puţin prospere colţuri ale continentului, punând mai multe presiuni pe familiile din naţiunile din Europa de vest şi din Balcani şi creând, simultan, nemulţumiri sociale, scrie Wall Street Journal. În momentul în care muncitorii migranţi de la periferia Europei şi-au pierdut locurile de muncă sau le-au fost tăiate salariile pe fondul crizei, sumele de bani trimise acasă au scăzut considerabil. Iar în rândul şomerilor care se îngroaşă pe zi ce trece, au fost adăugate şi persoanele care s-au întors în comunităţile lor după ce au crezut că pot găsi o viaţă mai bună în străinătate. Aceste perturbări se traduc în presiunea crescută asupra guvernelor care nu mai au bani. Demonstranţii au ieşit în stradă, în acest an, în România, Croaţia şi Serbia – toţi afectaţi de scăderea sumelor venite din străinătate – protestând din cauza problemelor economice.
Moldova, fostă republică sovietică şi cea mai săracă ţară din Europa, a fost de asemenea dependentă de banii trimişi acasă de cetăţenii care lucrau în străinătate – din vest ca şi din Rusia. În 2008, sumele trimise acasă au atins 1,7 miliarde de dolari, mai mult de un sfert din PIB-ul statului. Anul trecut, sumele trimise acasă de moldoveni au scăzut cu 25 de procente, până la 1,2 miliarde de dolari, iar autorităţile de la Chişinău speră ca în 2011 situaţia să se îmbunătăţească, deşi revenirea ar putea dura ani de zile.
Atunci când domeniul construcţiilor nu a mai funcţionat în Italia, Vasili Mutu şi-a pierdut slujba în domeniul construcţiilor în Milano şi a fost nevoit să se întoarcă acasă, într-un sătuc unde lucrează ca om bun la toate, spun jurnaliştii americani. Ani de zile, Mutu a trimis acasă aproape 900 de dolari pentru a-şi întreţine familia. Această sumă era suficientă pentru a pune un nou acoperiş casei sale şi pentru a-şi trimite copiii la şcoală. Acum, familia Mutu abia dacă are ce mânca. “Nu se găseşte de lucru în Moldova”, poveşteşte el.
În satul Răciula, de unde este originar şi Vasili Mutu, din cele 700 de familii, aproape jumătate au cel puţin un membru al familiei care lucrează în străinătate.
Familia Mutu reuşeste să supravieţuiască crescând găini şi îşi încălzesc casa cu lemne pe care le-au strâns chiar ei în loc să folosească încălzirea cu gaz. “Ne dorim să cumpărăm o vacă, dar nu ne permitem”, le-a spus jurnaliştilor americani soţia lui Vasili.
Cei doi au muncit în Italia – ea ca ajutor pentru bătrâni, iar el a lucrat în construcţii – şi au trimis banii pentru educaţia copiilor lor, în speranţa că ar avea o viaţă mai bună.
Fiul lor a absolvit medicina, specialist în anestezie, însă nu a găsit nimic de lucru. Fiica lor va termina liceul în acest an. Şi pentru ea, perspectivele nu sunt foarte îmbucurătoare.
Salariul unui medic debutant, 100 de dolari
Doamna Mutu a spus că speră ca toată familia să poată să meargă în Norvegia la cules de fructe de pădure. Fiecare persoană poate câştiga peste o mie de euro, adică 1430 de dolari, pe lună, în timp ce salariul unui doctor debutant în Moldova este de 100 de dolari.
Migrarea are şi părţile ei negative, mai scrie Wall Street Journal. “Banii sunt foarte buni, dar destramă familiile“, spune Efim Poiană care a lucrat în construcţii, în Rusia, ca sezonier. Căsătoria lui Poiană s-a terminat în momentul în care soţia sa, care lucra în Italia, le-a luat pe cele două fiice ale cuplului să locuiască cu ea şi a înaintat divorţul. El le-a povestit jurnaliştilor americani că nu şi-a mai văzut fetele de trei ani de zile.
Majoritatea migranţilor îşi alocă o mare parte din venituri pe cheltuieli legate de casă şi de îmbunătăţirea locuinţei, susţine experţii, citaţi de cotidianul american. Relativ puţine persoane au ales să îşi facă afaceri acasă. Acest lucru a creat un cerc vicios, fiindcă generaţie după generaţie, moldovenii pleacă din ţară pentru a găsi de lucru.
Autorităţile încearcă să găsească soluţii
Premierul moldovean, Vlad Filat, a spus că se luptă să schimbe acest lucru. Filat încearcă să îmbunătăţească sistemul juridic, să simplifice birocraţia şi să combată corupţia pentru a încuraja investiţile. De asemnea, el se străduieşte ca moldovenii să poată lucra mai uşor legal în UE şi să poată călători spre ţară mai uşor pentru a fi mai aproape de familiile lor.
“Scopul nostru este să creăm locuri de muncă astfel încât moldovenii să vină acasă”, spune Vlad Filat.
Deocamdată, munca în străinătate pare să fie singura opţiune pentru moldoveni. Soţia lui Vasili Mutu a recunoscut că i-ar plăcea să se întoarcă în Italia şi să îşi reia vechea slujbă. “Aici nu avem nimic. Fără loc de muncă şi fără pensii. Îmi lipseşte Europa atât de mult. Visez în italiană”, spune ea.
