Omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu va fi cercetat pentru spălare de bani, într-un nou dosar, disjuns din cel în care procurorii Parchetului instanţei supreme l-au trimis în judecată pentru favorizarea lui Nicolae Popa, potrivit Mediafax.
Procurorii Parchetului instanţei supreme l-au trimis în judecată, marţi, pe Sorin Ovidiu Vîntu pentru că l-ar fi favorizat, prin remiterea unor sume considerabile de bani, pe Nicolae Popa, fostul său angajat, condamnat definitiv la 15 ani de închisoare în România, în dosarul prăbuşirii FNI.
În finalul rechizitoriului, obţinut de Mediafax, se arată că în cazul lui Vîntu se va face o disjungere, adică un nou dosar, desprins din acesta, în care omul de afaceri va fi cercetat pentru spălare de bani.
“Dispunem disjungerea cauzei sub aspectul comiterii infracţiunii de spălare a banilor prevăzută de articolul 23 din Legea 656/2002 de către Sorin Ovidiu Vîntu”, potrivit documentului citat.
Articolul 23 din Legea invocată de procurori arată că: “(1) Constituie infracţiunea de spălare a banilor şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 12 ani: a) schimbarea sau transferul de bunuri, cunoscând că provin din săvârşirea de infracţiuni, în scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite a acestor bunuri sau în scopul de a ajuta persoana care a săvârşit infracţiunea din care provin bunurile să se sustragă de la urmărire, judecată sau executarea pedepsei; b) ascunderea sau disimularea adevăratei naturi a provenienţei, a situării, a dispoziţiei, a circulaţiei sau a proprietăţii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscând că bunurile provin din săvârşirea de infracţiuni; c) dobândirea, deţinerea sau folosirea de bunuri, cunoscând că acestea provin din săvârşirea de infracţiuni”.
La punctul doi al aceluiaşi articol se arată că “asocierea sau iniţierea unei asocieri, aderarea ori sprijinirea, sub orice formă, a unei astfel de asocieri, în scopul săvârşirii infracţiunii de spălare a banilor se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 15 ani”.
Totodată, procurorii au mai decis neînceperea urmăririi penale faţă fratele lui Nicolae Popa, Virgil Popa, pentru infracţiunea de favorizare a infractorului, prin nedenunţarea acestuia, cum prevede articolul 264 din Codul Penal, pe motiv că “nedenunţarea săvârşită de un membru de familie nu se pedepseşte” şi pentru că “nu se pedepseşte persoana care, înainte de punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva unei persoane pentru săvârşirea faptei nedenunţate, încunoştintează autorităţile competente despre aceasta sau care, chiar după punerea în mişcare a acţiunii penale, a înlesnit tragerea la răspundere penală a autorului şi a participanţilor”.
În schimb, procurorii vor continua cercetările faţă deVirgil Popa şi cetăţeanul moldovean Ghenadie Nipomici, într-un dosar disjuns din acesta, legat de infracţiunile de mărturie mincinoasă, respectiv complicitate la favorizarea infractorului.
Procurorii vor mai ancheta în dosare separate, desprinse din acesta, şi o persoană necunoscută, cea “trimisă de inculpaţi în scopul de a depune diligenţe necesare eliberării infractorului Nicolae Popa din arestul autorităţilor indoneziene sau îngreunării procedurilor de extrădare în România”, pe care o acuză de favorizarea infractorului.
Anchetatorii au mai decis prin actul de inculpare menţinerea măsurii asiguratorii dispuse prin ordonanţa din 7 octombrie privind instituirea inscripţiei ipotecare asupa unui imobil aparţinând omului de afaceri Sorin Ovidiu Vântu, până la concurenţa sumei de 50.000 de euro, în vederea confiscării speciale.
Totodată, procurorii au mai instituit sechestru asupra a 20.000 euro de aparţinându-i lui Vîntu, bani ce au fost ridicaţi de la fratele lui Nicolae Popa, Virgil Popa, în timpul percheziţiei corporale.
Ancheta în acest caz a costat statul român 18.000 de lei, bani ce vor fi plătiţi, în solidar, de persoanele care în urma unei decizii definitive în acest dosar vor fi condamnate.
Procurorii Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică i-au trimis în judecată, în 12 octombrie, pe Sorin Ovidiu Vîntu şi pe Octavian Ţurcan, pentru favorizarea infractorului, precum şi pe Alexandru Stoian, pentru complicitate la această infracţiune, se arată într-un comunicat de joi al Parchetului instanţei supreme.
Procurorii au stabilit, în urma probatoriului administrat, că în perioada octombrie 2009 – ianuarie 2010, Sorin Ovidiu Vîntu a transmis din totalul sumei anuale de 200.000 euro, “convenite cu condamnatul Popa Nicolae”, două tranşe de 50.000 euro, respectiv 20.000 euro.
“Suma îi era necesară condamnatului pentru a se ascunde, în scopul de a nu fi descoperit de autorităţile îndrituite să pună în executare mandatul european de arestare emis pe numele său, pentru executarea pedepsei de 15 ani închisoare la care a fost condamnat prin hotărâre judecătorească definitivă şi executorie”, potrivit procurorilor.
În acest scop, arată procurorii, Sorin Ovidiu Vîntu a identificat şi modalităţile concrete de transfer al banilor, menite să prevină identificarea tranzacţiilor şi persoanelor implicate în aceste operaţiuni. Astfel, transferul sumei de 50.000 euro a fost pus în executare de Octavian Ţurcan.
De asemenea, procurorii au mai stabilit că, la data de 11 noiembrie 2009, Sorin Ovidiu Vîntu, prin intermediul lui Alexandru Stoian, a transmis o altă tranşă, de 20.000 euro, sumă ce urma a fi folosită pentru plata diferitelor servicii de care Nicolae Popa avea nevoie pentru a nu fi descoperit de autorităţile judiciare.
După arestarea, lui Nicolae Popa, în 2 decembrie 2009, de către autorităţile judiciare indoneziene, Sorin Ovidiu Vîntu şi Alexandru Stoian “au desfăşurat acţiuni de sprijinire a infractorului Popa Nicolae, cu scopul îngreunării procedurii de extrădare a acestuia în România”, mai arată procurorii. Aceştia precizează că sprijinul s-a concretizat în demersuri de îngreunare a procedurilor de extrădare, “pentru a-l scăpa pe condamnat de închisoare şi a-l ajuta să rămână în Indonezia.
Dosarul a fost trimis pentru judecare la Tribunalului Bucureşti.
