Consilierul pentru Planificare Politică al Administraţiei Prezidenţiale, Sebastian Lăzăroiu, spune, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru romanialibera.ro, că o eventuală înlocuire a premierului Emil Boc ar putea să aducă un plus în sondaje pentru Partidul Democrat Liberal. “Remanierile întotdeauna îmbunătăţesc imaginea”, precizează Sebastian Lăzăroiu. Care atrage însă atenţia că PDL se află la o răscruce importantă: ori se modernizează şi poate să revină la 30 la sută în sondaje anul viitor, ori rămâne cu clientela politică şi problemele de corupţie existente şi riscă să cadă sub 10 procente până în 2012.
Sebastian Lăzăroiu vede în formarea Uniunii Social-Liberale o mare şansă pentru PDL de a-şi consolida poziţia de dreapta în politica românească. Cât despre USL, Lăzăroiu spune că noua alianţă are deja probleme interne pornite din “ambiţia” unor lideri precum Dan Voiculescu sau Adrian Năstase.
Indiferent de strategia USL – precizează consilierul – Traian Băsescu va rămâne în funcţie până în 2014, după care se va retrage din politică.
Să începem cu subiectul posibilei înlocuiri a lui Emil Boc din funcţia de premier. Poate fi considerată o surpriză?
Sebastian Lăzăroiu: Nu, n-ar fi o surpriză. Remanierile întotdeauna aduc puncte în sondaje. Dar mi-e greu să spun dacă într-adevăr se va produce această schimbare. S-ar putea foarte bine ca lucrurile să rămână aşa. După cum înlocuirea s-ar putea produce mâine sau săptămâna viitoare. Dar habar n-am cum se va întâmpla.
Trecem la aşa-numitul caz Păsat, care pare să fi umplut paharul în ceea ce priveşte toleranţa preşedintelui Traian Băsescu faţă de ce se întâmplă în PDL. Par să se fi format două tabere: anti-Băsescu, condusă de Vasile Blaga, şi pro-Băsescu, reprezentată de lideri PDL precum Elena Udrea…
S.L.: Eu n-aş descrie aşa lucrurile. În PDL nu există o tabără Blaga şi una Udrea şi nici nu cred că va exista vreodată o tabără anti-Băsescu. Traian Băsescu pentru PDL este o legendă, un erou. Este cel care i-a dus la guvernare de două ori, în 2004 şi 2008. Partidul îi datorează aproape tot ce i s-a întâmplat începând chiar cu anul 2000, atunci când a câştigat Primăria Capitalei, ceea ce a adus un balon de oxigen mare pentru PD. E drept, au fost unele declaraţii ale lui Vasile Blaga, dar le iau mai degrabă ca poziţionări pentru viitoarele alegeri din partid. Un îndemn pentru modernizarea statului, stindardul PDL şi al lui Traian Băsescu în campania electorală.
Deraiază PDL de la acest scop?
S.L.: Anul trecut a fost mult mai greu decât va fi anul ăsta şi s-a simţit o stare de nervozitate, de panică. Cu toate astea Coaliţia a funcţionat şi PDL-ul a reuşit să rămână solidar în obiectivele Guvernului, iar preşedintele chiar i-a felicitat pentru asta. Mă gândesc că anul ăsta va fi mai uşor. Sigur, ei sunt îngrijoraţi de scorul pe care îl au în sondaje, dar acest scor nu depinde doar de măsurile de austeritate. PDL-ul are o mare şansă acum. Totul depinde însă de modernizarea din partid.
Şi asta ar urma să se întâmple cu ocazia Convenţiei PDL din luna mai?
S.L.: Va fi ocazia pentru PDL să se cureţe. Trebuie să se elibereze de toată clientela care stă ciucur în perioada guvernării, să aducă oameni noi în faţă. Dacă nu fac lucrul ăsta, eu nu le dau multe şanse să sară peste pragul psihologic de 15 la sută pe care îl au acum. Caz în care probabil nu vor mai intra la guvernare.
“Mitul liderului care trage partidul după el a murit”
O astfel de reformă ar însemna schimbarea gărzilor din partid? Adică să vină în faţă personaje precum Baconschi, Preda şi Macovei în detrimentul tradiţionalilor Blaga, Videanu şi Berceanu?
S.L.: Haideţi să nu vorbim neapărat despre persoane, PDL-ul are nevoie de o revoluţie în interior şi asta înseamnă să pornească de la percepţia publică. În prezent, această percepţie despre partide este dezastruosă, niciodată n-a fost aşa de jos în sondaje. Calea căştigătoare este să aduci în faţă cât mai multe figuri noi. Unele dintre aceste nume sunt cele pe care le-aţi menţionat: Macovei, Preda, Baconschi.
PDL-ul şi-a făcut o foarte mare notorietate prin eforturile lui Traian Băsescu. Credeţi că are nevoia unui nou lider de acest tip?
S.L.: Nu cred că va mai funcţiona sistemul de până acum, în care un lider trage partidul după el. Va fi o reţetă de succes cu o echipă conducătoare performantă. Uitaţi, USL-ul are o echipă la vârf, nu un lider. Este tandemnul Antonescu-Ponta. Deci cred că a murit mitul liderului care trage partidul. A funcţionat atât cât am avut genul ăsta de conducători: Iliescu, Băsescu, Stolojan. Sentimentul meu este că în momentul acesta, în oricare competiţie, dacă vii cu un lider ştiut de 20 de ani şi-i pui în faţă pe cineva aproape necunoscut, dar cu o bună prezenţă publică, al doilea câştigă. Notorietatea nu mai contează, oamenii vor să vadă alte figuri. Toate partidele au astfel de oameni, dar nu au mecanismele pentru a-i scoate la suprafaţă. Partidele din Români sunt organizaţii care blochează circulaţia elitelor.
“PDL este ca o omidă simpatică ce vrea să devină fluture”
Dacă ar fi valorificat acest potenţial credeţi că PDL-ul ar putea să-şi recapete încrederea şi punctele din sondaje?
S.L.: Da, e încă timp suficient pentru asta. Eu am convingerea că PDL îşi poate reface imaginea şi poate să ajungă chiar la 30 la sută, nu mi se pare imposibil. Ei au scăzut într-o o perioadă dificilă, în care poate că un alt partid ar fi coborât sub 10 la sută. De acum însă eu cred că PDL-ul va creşte în mod natural. Asta pentru că s-a creat această alianţă pe partea stângă a spectrului politic, ceea ce va duce la o polarizare. Automat democrat-liberalii se vor ridica, dar nu e suficient. Au nevoie, repet, de reformare. PDL-ul în acest moment este ca o omidă simpatică. Ea se poate transforma într-o crisalidă după Convenţie. Iar în 2012 poate să fie fluturele care zboră şi câştigă alegerile. Dar în momentul ăsta e în stadiul de larvă.
Există însă riscul pentru PDL să păţească precum PNŢCD după 2000?
S.L.: Există şi riscul ăsta şi pluteşte asupra tuturor partidelor din România. E greu totuşi de crezut că se va ajunge la asta pentru că PDL are structurile formate. Dar dacă nu face chiar nimic, va lua probabil 5-7 la sută. Şi nu văd nicio diferenţă dacă după 4 ani de guvernare ia 7 la sută şi intră în Parlament sau 4 la sută şi nu mai intră deloc. Pentru Diaconescu sau Becali contează dacă e 7 sau 4 la sută, însă pentru PDL orice e sub 10 la sută reprezintă un eşec.
“USL ar trebui să-l propună pe Mircea Geoană pentru prezidenţiale”
Să vorbim şi despre Alianţa PSD-PNL-PC, unde pare să fie probleme după contrele dintre Victor Ponta şi Dan Voiculescu…
S.L.: Sunt mari probleme şi lucrul ăsta poate fi speculat de PDL. În primul rând, protocolul USL e foarte ambiguu. Faptul că ei menţin acest mister în privinţa funcţiilor înalte pe care şi le-au împărţit, de premier şi preşedinte, dă deja multe semne de întrebare. Este într-adevăr o înţelegere neparafată că Ponta trebuie să fie premier şi Antonescu preşedinte. Pe de altă parte, în protocol apare un algoritm de selecţie şi scrie negru pe alb: după nişte sondaje în mai-iulie se va stabili candidatul la funcţia de preşedinte, urmând ca premierul să fie din celălalt partid. Dar apare o contradicţie pentru că tot ei spun că vor să depună o moţiune în martie. Păi dacă vrei să depui o moţiune de cenzură în mod normal trebuie să fii pregătit cu un candidat la funcţia de premier, ori ei nu au aşa ceva. Dacă moţiunea chiar va avea succes şi vor fi în situaţia de a propune mă întreb pe cine vor proune?
Dan Voiculescu?
S.L.: E o variantă. Acolo e o competiţie, fără îndoială. Dan Voiculescu e un politician cu o ambiţie foarte mare şi, în general, când şi-a dorit ceva a obţinut. Dar funcţia de premier nu poate să o aibă decât cu complicitatea lui Mircea Geoană, care e al doilea om în stat. Din această cauză Dan Voiculescu presează pe suspendarea lui Traian Băsescu. Oricum mie mi-e greu să înţeleg de ce USL l-ar prefera pe Antonescu în detrimentul lui Geoană. Mircea Geoană a obţinut 49,9 la sută la alegerile prezidenţiale, Antonescu doar 20 la sută. Nicăieri în lume nu se renunţă la un candidat cu rezultatul lui Geoană. Să luăm un exemplu tot din România: Emil Constantinescu. La alegerile din ’92 a fost învins de Iliescu, şi încă detaşat, însă în ’96 a câştigat. Iar Geoană a spus că el îşi doreşte încă să fie preşedintele României.
“Traian Băsescu va câştiga lupta cu cei care vor să-l suspende”
Până una-alta, credeţi că USL va acţiona pentru suspendarea lui Traian Băsescu?
S.L: Unii oameni nu vor renunţa la această idee: Dan Voiculescu, Adrian Năstase, Sorin Ovidiu Vântu, probabil nici Iliescu. Cei care au încercat o dată vor să mai încerce, mai ales că acum Traian Băsescu nu mai e aşa popular. Dar miza e diferită, nu e doar o chestiune de răzbunare. Realitatea este că pentru mulţi dintre ei se cam apropie funia de par. Dacă au reuşit ani de zile să-şi amâne procesele în Justiţie, acum, cu legea micii reforme, nu vor mai putea să-şi tergiverseze termenele proceselor. Nu vor mai putea să amâne zece ani. Ponta însă nu e în situaţia asta. Şi are o problemă: nu vrea ca Geoană, rivalul său, să aibă pâinea şi cuţitul ca preşedinte interimar pentru că atunci Geoană ar fi lider în PSD, nu el. Eu ştiu cum e când eşti la Cotroceni: puterile se multiplică.
Totuşi, în cazul în care USL ar marşa pe suspendare, credeţi că Traian Băsescu ar putea să piardă referendumul?
S.L: Oamenii sunt nemulţuiţi din cauza măsurilor de austeritate şi sunt înrăiţi de propaganda care s-a făcut pe RTV şi Antena 3, care au încercat să arate că preşedintele este împotriva poporului. Am avea aşadar mulţi oameni care la referendum ar încerca să-şi verse năduful pe preşedinte. Ar fi realmente o campanie mult mai grea decât în 2007. Probabil că ar fi un scor strâns, dar Traian Băsescu n-a pierdut până acum nicio bătălie în faţa electoratului. Cunoscându-l, zic că ar câştiga iar. Dar, încă o dată zic, n-aş subestima potenţialul de nemulţumire al unor segmente din electoral, care nu înţeleg că preşedintele nu poate fi suspendat decât dacâ încalcă Constituţia.
“Preşedintele se retrage din politică în 2014”
Să rămânem la subiectul Traian Băsescu. În 2009 multă lume spunea că în unele momente ale campaniei electorale i se ghicea frica pe faţă. Credeţi că i-ar fi frică de un referendum pentru demitere?
S.L.: În 2009 eram lângă el, în campanie, şi o să vă spun un lucru care o să vă surprindă: spre sfârşitul turului al doilea Traian Băsescu rămăsese printre singurii care mai credeau că va câştiga, deşi se crease şi atunci o panică din cauza coaliţiei monstruoase care defila prin campanie. Preşedintele e omul care nu se panichează în situaţii de genul ăsta, îşi menţine controlul. Cred că astea sunt datele învingătorului.
Dar sunteţi de părere că se va retrage din politică după 2014?
S.L.: Cred că da. A spus-o în mai multe rânduri. Nu i-a fost şi nu-i va fi uşor. Zece ani la Cotroceni, atâtea obiective ambiţioase şi o luptă atât de grea. Şi eu am simţit o oboseală de când sunt consilier al său şi sunt convins că şi dumnealui o resimte. În plus, după ce a făcut atâtea lucruri ce altceva ar putea să-şi mai dorescă?
Funcţia de premier?
S.L: Nu cred, deja şi-a atins obiective pe care alţii nu le-ar fi reuşit. Probabil că va rămâne o voce influentă dar nu cred că va mai face politică în mod activ.
“Alba-ca-Zăpada poate să apară în 2012”
Mai credeţi în proiectul Alba-ca-Zăpada?
S.L.: Eu spun în continuare că este o nevoie majoră de a schimba modul în care se face politică în România. Au trecut 20 de ani şi oamenii şi-au pierdut încrederea în vechile figuri din politică, în partide ca instituţii capabile să lucreze pentru binele lor. Diagnosticul ăsta vi-l pune orice sociolog. În astfel de situaţii se creează premise favorabile pentru o nouă construcţie. Eu nu sunt însă absurd, nu spun că o construcţie nouă va însemna înfiinţarea unui nou partid. Partidele existente au posibilitatea să sufere o transformare aşa de radicală încât să devină altceva faţă de ce au fost înainte.
Deci poate PDL-ul să devină Albă-ca-Zăpada?
S.L.: PDL-ul sau chiar USL-ul. Sigur, PSD şi PNL au ratat această şansă prima oară prin congresele lor, însă au ratat-o şi acum, prin alianţa lor. Însă PDL-ul are o oportunitate în continuare. Deci cred că Albă-ca-Zăpada poate să apară în 2012 pentru că aşteptarea există. O văd în sondaje, pe toate forumurile, în piaţă. Oamenii aşteaptă un alt tip de partid.
