Curtea Constituţională a României a hotărât, marţi, că referendumul din 29 iulie pentru demiterea preşedintelui este invalid, iar Traian Băsescu va reveni la Palatul Cotroceni. Decizia Curţii a declanşat însă un mare scandal, inclusiv printre judecători.
Judecatorul Ion Predescu (PSD) a anuntat presa ca balanta votului a fost inclinat in favoarea lui Traian Basescu de judecatoarea Aspazia Cojocaru(PSD).
Dupa acest anunt al lui Predescu, judecatoarea Aspazia Cojocaru a fost acuzata de premierul Victor Ponta ca a tradat PSD in favoarea presedintelui Traian Basescu. Judecatoarea i-a dat replica:“Eu respect Legile, pe care le şi cunosc, spre deosebire de puştii (n.r. – cu referire la Ponta şi Antonescu) care mă critică la televiziuni. Eu sunt magistrat, NU politician, ca să execut ordinele partidului. Şi NU permit nici unui puşti, care n-a dat un examen corect în viaţa lui, să mă critice!”
Citeşte şi La Curtea Constituţională se falsifică hotărâri ȋn folosul USL?
Hotărârea judecătorilor CCR a fost luată cu 6 voturi la trei. Pentru validarea referendumului s-au pronunţat doi judecători numiţi de PSD şi unul de PNL, respectiv Ion Predescu, Acsinte Gaspar şi Tudorel Toader. Ceilalţi judecători, printre care s-a numărat şi Aspazia Cojocaru, susţinută de PSD, au votat pentru invalidare.
Imediat după anunţarea decizei, mai mulţi politicieni printre care şi Victor Ponta, şi-au manifestat nemulţumirea faţă de atitudinea judecătoarei Aspazia Cojocaru, cea care a înclinat de fapt balanţa votului în privinţa referendumului alaturi de Zoltan Puskas (UDMR).
Curtea Constituţională este formată din nouă judecători, dintre care patru sunt numiţi de USL, patru de Traian Băsescu şi PDL şi unul de UDMR.
Premierul a spus ieri că scopul magistraţilor CCR de a amana pronuntarea de la data de 1 august ar fi fost tocmai pentru a avea timp sa o convinga pe Aspazia Cojocaru să treacă „în tabăra celor care îl susţin pe Traian Băsescu”.
De asemenea, ca judecatorii NU au fost interesaţi de numărul real al alegătorilor de pe liste, pe care tot ei (judecatorii CCR) l-ar fi cerut prin prima adresa trimisa la Guvern la data de 3 august 2012.
In realitate, nu plenul CCR a admis continutul acelei adrese, ci ea a fost intocmita de judecatorul ACSINTE GASPAR (PSD) , iar continutul era total contrar deciziei majoritatii judecatorilor.
Mai precis, majoritatea judecatorilor CCR a cerut de la GUVERN sa transmita numarul cetatenilor de pe listele electorale folosite la referendum, iar judecatorul ACSINTE GASPAR, care a scris continutul adresei, a cerut ca Guvernul ” sa ia masuri pentru actualizarea listelor electorale”.
Asa s-a declansat actualizarea listelelor, iar Guvernul a gasit ca peste trei milioane de cetateni nu ar avea dreptul sa fie pe liste deaorece fie ca muncesc in strainatate, fie ca nu si-au actualizat actele de identitate, fie si-au schimbat numele prin casatorie sau divort, fie nu au un anumit numar de metri patrati in care sa locuiasca.
Ieri, ACSINTE GASPAR a recunoscut pentru Romania Libera ca a compus aceea adresa pentru Guvern, dar a refuzat sa ne explice si motivele nerespectarii continutului juridic al decizie majoritatii judecatorilor CCR.
Acum, se poate vedea ca acea adresa compusa de ACSINTE GASPAR a fost utila USL pentru a se putea invoca o baza legala si a cere stergerea de pe listele electorale a peste trei milioane de cetateni cu drept de vot.
Judecatoarea Aspazia Cojocaru; ” NU permit nici unui puşti, care n-a dat un examen corect în viaţa lui, să mă critice!
În legătură cu criticile formulate la adresa sa de Crin Antonescu şi Victor Ponta, magistratul Aspazia Cojocaru a declarat în exclusivitate pentru Romania liberă:
„Eu respect Legile, pe care le şi cunosc, spre deosebire de puştii (n.r. – cu referire la Ponta şi Antonescu) care mă critică la televiziuni. Eu sunt magistrat nu politician, ca să execut ordinele partidului. Şi nu permit nici unui puşti, care n-a dat un examen corect în viaţa lui, să mă critice! Pe mine nu mă poate nimeni intimida, orice ar spune despre mine, iar domnul Predescu (n.r. – judecătorul Ion Predescu a declarat ieri, arătând către Aspazia Cojocaru: „Ea, cea de la PSD, a hotărât lucrurile”) n-are decât să spună ce vrea, să execute ce ordine politice vrea dumnealui. Eu voi respecta doar textele de lege!”
Reamintim că Aspazia Cojocaru a fost ameninţată cu moartea înainte ca magistraţii Curţii Constituţionale să se pronunţe cu privire la suspendarea preşedintelui Traian Băsescu.
În operaţiunea de intimidare a magistratului au fost implicaţi un puşcăriaş şi doi poliţişti care au accesat ilegal baza de date pentru a afla adresa judecătorului CCR. Parchetul a deschis o anchetă în acest caz, iar Curtea a transmis proteste la Comisia Europeană şi la Comisia de la Veneţia. Unul dintre poliţişti era de la Sectorul 5 al Capitalei, altul din judeţul Olt.
Cum s-a ajuns la decizia de pe 21 august
La referendumul pentru demiterea preşedintelui de pe 29 iulie s-au prezentat la urne 46,2% din numărul cetăţenilor cu drept de vot care erau la data respectivă înscrişi în listele electorale.
Întrunită pentru a valida sau a invalida referendumul, Curtea Constituţională a hotărât pe 2 august să amâne luarea unei decizii, având în vedere faptul că reprezentanţii Ministerului de Interne au trimis iniţial o adresă în care confirmau faptul că numărul de alegători din România este de 18,3 milioane, pentru ca apoi să spună că nu-şi asumă aceste cifre.
Această contradicţie face deja obiectul unui dosar penal în care a fost invinuit şi liberalul Victor Paul Dobre, la data respectiva ministru delegat pentru Adminsitratie.
Motivul oficial al amânării, invocat la data de 2 august de CCR, a fost acela ca MAI să trimită la Curte listele electorale în baza cărora s-a organizat referendumul.
Ulterior însă, după cum a dezvăluit România liberă, la Guvern a ajuns o adresă cu alt continut, care vorbea despre „actualizarea” listelor, fapt ce a fost interpretat de USL ca o solicitare de face un mini-recensământ al populaţiei.
Judecătorul Acsinte Gaspar, susţinut de PSD, a recunoscut astăzi că este AUTORUL ADRESEI respective care a bulversat întreaga viaţă politică timp de trei săptămâni.
Contactat de RL, magistratul a refuzat însă să spună de ce conţinutul adresei pe care a compus-o nu a respectat conţinutul juridic al hotărârii luate de majoritatea judecătorilor CCR, invocând faptul că nu discută cu presa deciziile sale.
<!–
www_server_root = 'http://worker.contentchannel.ro/player';
if(typeof flowplayer == 'undefined') {
document.write('’);
document.write(”);
}
var domain = document.domain;
var domain_split = domain.split(‘.’);
var cHannel_domain = domain_split[domain_split.length-2] + “.” + domain_split[domain_split.length-1];
document.write(unescape(“%3Cscript src=’http://worker.contentchannel.ro/player/singleplayer_min/d60830b649a3b7aad4105427de0c7fab/”+ cHannel_domain +”‘ type=’text/javascript’%3E%3C/script%3E”));
// –>
