Traficul aerian din Vest, „confiscat” de Cluj şi Timişoara

Aeroporturile din capitalele Transilvania şi Banatului au devenit cele mai importante baze aeriene regionale.

Traficul aerian din România este concentrat în proporţie de 90%, pe numai patru aeroporturi, din care două se află în zona Bucureştiulu, iar celelalte în Transilvania şi Banat. Potrivit Aureliei Fulger, director general al Reliance Travel & Consulting SRL, restul de 12 aeroporturi câte mai există în ţară (dintre care şase – Mureş, Sibiu, Satu Mare, Baia Mare, Arad şi Oradea se află în regiunile de vest şi de nord ale ţării), cumulează restul de zece la sută din traficul aerian.

„O concentrare masivă a traficului aerian se înregistrează în jurul Capitalei şi în Vestul ţării. În celelalte zone din ţară, infrastructura aeroportuală existentă nu permite operarea de către aeronave de capacitate mare„, a declarat Aurelia Fulger, la Forumul „Romania’s Airports Infrastructure„.  Aceasta a mai spus că în România activează 38 de companii aeriene, iar majoritatea zborurilor efectuate sunt reprezentate de cursele de linie, în condiţiile în care România înregistrează un număr redus de curse charter.

Aeroportul din Timişoara va dezvolta segmentul de transport de animale

Aeroportul internaţional „Traian Vuia” din Timişoara va fi primul din ţară care va dezvolta şi un terminal de îmbarcare / debarcare destinat animalelor. Potrivit directorului aeroportului, Cornel Sămărti­nean, soli­citările în acest sens sunt deja multiple, iar proiectul ar urma să înceapă în circa două luni.

„Încercăm să luăm măsuri să transformăm aeroportul din Timişoara ca bază de intrare în ţară pentru animale vii. Astfel, se reduce foarte mult şi timpul, dar şi pierderile care au loc în momentul în care ele sunt transportate pe cale aeriană. Suntem primul aeroport din ţară care a primit animale vii pe cale aeriană”, a spus Cornel Sămărtinean.

De altfel, aeroportul a înregistrat şi o premieră în acest domeniu, în luna octombrie, când un lot de 70 de vaci aduse din Irlanda a aterizat la Timişoara. Animalele au fost trimise apoi la Oradea şi Cluj, unde au fost distribuite de Fundaţia Heifer România către centrele de copii instituţionalizaţi.

Pe lângă acest proiect, Aeroportul internaţional „Traian Vuia„ Timişoara are în vedere pentru anul viitor începerea unor investiţii care privesc construirea unei noi aerogări, a unei hale cargo şi extinderea pistei. De asemenea, un loc important îl are integrarea aeroportului în proiectul intermodal, care presupune realizarea unei conexiuni între toate tipurile de transport din oraş – aerian, rutier, feroviar şi, în perspectivă, naval. Proiectul ar putea fi finalizat în 3 – 4 ani, în funcţie de rapiditatea cu care conducerea aeroportului identifică resursele financiare necesare, care se ridică la circa 100 de milioane de euro.

Aeroportul Cluj-Napoca va avea o nouă pistă în termen de şase luni

Nici la Cluj lucrurile nu stau pe loc. Conducerea aeroportului speră ca în şase luni că poată conta pe o nouă pistă de aterizare şi decolare, de care se vorbeşte de ani de zile şi care va fi mai lungă decât cea existentă, pentru a permite aterizarea unor curse cargo. Lucrările pentru prima etapă de execuţie, de 2.100 de metri din pista de decolare – aterizare (care va avea în final 3.500 de metri), au şi început în urmă cu puţin timp. Finalizarea lucrărilor va trebui realizată în termen de şase luni.

„Importanţa investiţiei este una de necontestat în condiţiile în care construirea unei noi piste, capabile să permită aterizarea aeronavelor de mari dimensiuni, reprezintă o premisă esenţială în procesul de consolidare a statutului de centru regional în domeniul aeroportuar, constituind totodată un punct de pornire pentru alte proiecte ce vizează dezvoltarea întregii regiuni”, a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe. Prima parte, de 2.100 de metri, a noii piste a aeroportului clujean va fi realizată de asocierea firmelor Napoca SA, Icco Systems SRL şi Geo Arc SRL, care au câştigat licitaţia contra sumei de 32,44 milioane de euro fără TVA. Compania Napoca SA este condusă de preşedintele UNPR Cluj, Ştefan Dimitriu, coleg de coaliţie cu Alin Tişe, care este membru PDL.

Aeroportul din Târgu-Mureş vine puternic din urmă

Deşi mai mic decât aeroporturile din Timişoara sau Cluj-Napoca, cel din Târgu-Mureş se menţine foarte aproape de funtea plutonului. Aeroportul „Transilvania„ se clasează pe locul patru în topul aeroporturilor din România care deţin dotările tehnice necesare şi personalul specializat pentru aterizarea aeronavelor în condiţii de vizibilitate redusă, după aeroporturile „Henri Coandă” şi „Aurel Vlaicu” din Bucureşti şi „Traian Vuia” de la Timişoara.

Potrivit unui comunicat de presă al aeroportului de la Târgu Mureş, unitatea aero­por­tuară beneficiază de echipamente LVO (Low Visibility Operations) care permit aterizarea în con­diţii meteorologice de vizibilitate redusă (600 metri vizibilitate), dar şi de sistemul de ghidare vizuală „follow me„ care direcţionează aeronavele pe pistă cu ajutorul unui led mobil, care conţine mesaje presetate precum „follow me”, „stop”, „wait”, „left/ right”, „slow down”.

Aeroportul dispune de o pistă de decolare – aterizare extinsă (2.000 m X 45), o platformă de operare pentru aeronave, instalaţii de balizaj pentru apropiere de precizie corespunză­toare CAT II OACI (Organizaţia Internaţio­nală a Aviaţiei Civile) şi echipament ILS (Instrument Landing System) performant, de categoria a II-a.

„Datorită acestor condiţii tehnice şi a dotărilor existente, în ultima perioadă Aeroportul «Transilvania» Târgu-Mureş a reuşit să vină în sprijinul operatorilor aerieni şi al pasagerilor care nu ar fi putut ateriza în condiţii de siguranţă din cauza condiţiilor meteorologice. Astfel, mai multe zboruri, care din cauza condiţiilor tehnice şi atmosferice sub nivelul admis de siguranţă, datorate în mod special vizibilităţii reduse induse de ceaţa densă, nu au putut ateriza în condiţii de siguranţă pe Aeroportul din Cluj-Napoca, au fost deservite de Aeroportul din Târgu-Mureş”, susţine directorul general al aeroportului, Ştefan Petru Runcan. Astfel, în septembrie 2011, numărul pasagerilor deserviţi de Aeroportul „Transilvania” Târgu-Mureş era cu 300% mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

O altă investiţie realizată la Mureş a fost inaugurată în septembrie, când a fost dată în folo­sinţă aerogara pentru fluxul de călători din afara spaţiului Schen­gen. Investiţia s-a ridicat la 1,3 milioane de lei şi a fost asi­gurată de Consiliului Judeţean.

Aeroporturile din oraşele mai mici încearcă din răsputeri să se extindă

În Baia Mare, Opoziţia critică lipsa de iniţiativă a autorităţilor locale în dezvoltarea infrastructurii, care afectează şi aeroportul din oraş. Vicepreşedintele PSD Maramureş, Călin Matei, susţine că în ultimii trei ani, la nivelul judeţului, ar fi trebuit să fie efectuate investiţii majore care să facă zona mai atractivă pentru mediul de afaceri, însă majoritatea proiectelor au fost îngheţate.

„La nivelul judeţului Mara­mu­reş ar fi trebuit acum să avem deja investiţii aflate în prag de finalizare, în schimb avem investiţii despre care se vorbeşte la timpul viitor. Au fost blocate la finanţare, imediat după schimbarea guvernării în toamna anului 2008″, a spus Matei.

La rândul său, fostul primar al Băii Mari, Cristian Anghel, susţine că prin terminarea drumului expres Baia Mare-Vajo (Ungaria) localnicii ar fi avut la dispoziţie o conexiune rapidă spre una dintre autostrăzile Ungariei, iar un aeroport modernizat la standarde ar fi însemnat mai multe zboruri externe.

Pe de altă parte, aeroportul din Satu Mare a primit certificarea necesară deschiderii traficului internaţional, printr-un ordin al ministrului Trasporturilor, Anca Boagiu. Şi la Braşov se va ridica un aeroport, iar autori­tăţile locale vor să înceapă cât mai curând lucră­rile la această in­vestiţie. Prima care va fi con­strui­tă va fi pista, care va avea o lungime de 2.850 de metri. Lucrările vor fi finan­ţate de Consiliul Judeţean. Autorităţile locale au planuri de extindere şi în Oradea şi Arad. La Arad, a existat ini­ţiativa fuzionării cu aeroportul din Timişoara, în cadrul unei Companii Aeroportuare Banat. În cadrul acesteia, aeroportul din Timişoara ar fi urmat să fie rezervat traficului de pasageri, iar cel din Arad curselor low-cost şi traficului de mărfuri. Propunerea a fost respinsă de autorităţile din Timişoara. La Oradea, auto­rităţile vor să obţină fonduri europene pentru a transforma aeroportul într-un furnizor de servicii pentru zonele din vestul Ro­mâ­niei şi din estul Ungariei. 

De unde provin fondurile

„Investiţia la construcţia pistei va fi sub 20 de milioane de ­euro. Avem banii necesari, pentru că din creditul de 14 ­milioane de euro pentru ­drumuri vom lua 8 milioane de euro, iar restul banilor din ­bugetul propriu. Investiţia ­totală rămâne, deocamdată, tot de 48 milioane de euro şi se va derula în două ­etape. ­Începem cu pista, care se va ­finaliza în vara anului 2012, apoi restul ­lucrărilor”, a ­explicat ­preşedintele ­Consiliului Judeţean ­Braşov, Aristotel Căncescu. El a ­menţionat că Aeroportul ­internaţional Braşov-Ghimbav va fi primul din România şi din Europa de est construit de la zero după anul 1990, în condiţiile la alte aeroporturi din ţara noastră s-au făcut, în ultimii ani, doar lucrări de ­extindere şi modernizări.