» Prestigioasa revista britanica de dezbatere culturala si analiza a problemelor curente Prospect pregateste o noua editie a topului 100 al intelectualilor publici din toata lumea, pentru care a deschis votul pe pagina sa de web.
» Printre cei nominalizati se afla numerele 1 si 2 ale editiei din 2005 a topului, lingvistul american Noam Chomsky si scriitorul italian Umberto Eco.
» Printre nominalizatii din acest an se regasesc eseistul francez Alain Finkielkraut, scriitorul turc Orhan Pamuk, arhitectul olandez Rem Koolhas si politicianul american Al Gore.
Lista celor 100 de nominalizati pentru topul intelectualilor care joaca un rol important in viata publica este alcatuita in totalitate de revista Prospect, in colaborare cu Foreign Affairs, pe baza unor criterii "relativ simple": candidatii trebuie sa fie in viata, sa fie inca activi pe scena publica, sa se fi distins in cadrul domeniilor lor de activitate si sa fi demonstrat abilitatea de a influenta dezbaterile la nivel international, pe teme de actualitate. Procedura de vot permite fiecarui vizitator al website-ului sa voteze in favoarea a cinci candidati de pe lista si sa nominalizeze inca o persoana. Topul final al celor 100 va fi realizat pe baza voturilor vizitatorilor si va fi completat de un top 20 al nominalizatilor publicului. Website-ul revistei gazduieste si un blog special dedicat contestarii si discutiei selectiei facute. Site-ul ofera, de asemenea, scurte bibliografii pentru toti nominalizatii, din care puteti afla in ce fel s-au distins in stiinte sau in arte si in viata publica.
Pentru topul din 2005 al revistei au votat online peste 20 de mii de persoane, plasandu-i pe primele 5 locuri (in aceasta ordine) pe Noam Chomsky, Umberto Eco, Richard Dawkins, Vaclav Havel si Christopher Hitchens. Anul acesta, voturile vor fi inchise pe 15 mai, iar rezultatele vor fi anuntate online pe 23 iunie si publicate in numarul din iulie al revistei.
Nici un roman in top
Dintre nominalizatii de anul acesta, cei mai numerosi sunt intelectualii din Statele Unite (34), dar pe lista se gasesc si cinci indieni, cinci chinezi, cinci iranieni, un pakistanez, un slovac si un bulgar. Dintre domeniile de activitate ale nominalizatilor, cel mai des intalnite sunt stiintele politice, economia, filosofia si stiintele mediului. Desi cei mai multi din cei de pe lista activeaza in domenii academice sau in arte, implicandu-se in dezbaterile publice prin munca lor sau in afara acesteia, unii sunt, mai degraba, activisti de profesie sau oameni de actiune. Jaques Attali este fost consilier al presedintelui FranIois Mitterand si economist, Papa Benedict al XVI-lea este lider religios, ca si clericii musulmani Fethullah Güllen si Yusuf al-Quaradawi. Fernando Henrique Cardoso este fost presedinte brazilian si sociolog, Shirin Ebadi este avocata si activista iraniana, Hu Shuli este ziarist chinez, Amr Khaled este teleevanghelist musulman, Lee Kuan Yew este fost prim-ministru in Singapore, Gianni Riotta este jurnalist italian, Muhammad Yunus este activist si microfinantist din Bangladesh.
Una dintre cele mai interesante alaturari ale listei este cea dintre ecologistul danez Bjorn Lomborg, care a infruntat opinia publica "verde" in cartea sa "Ecologistul sceptic", sustinand ca lupta contra crizelor globale precum HIV/SIDA ar trebui sa aiba prioritate in fata eforturilor contra incalzirii globale, si climatologul britanic James Lovelock, a carui contributie stiintifica majora este "ipoteza Gaia", potrivit careia Pamantul poate fi considerat un organism urias. O alta intalnire interesanta pe lista revistei Prospect este cea dintre frantuzoaica Esther Duflo, care se ocupa cu economia dezvoltarii si este profesor de eradicare a saraciei la Massachusetts Institute of Technology, si economistul american William Easterly, un critic constant al "ideologiei dezvoltarii", care considera ajutorul occidental ca mesianic, risipit sau chiar daunator tarilor in dezvoltare.
Printre numele mai susceptibile de a fi cunoscute unei audiente nespecializate se numara romancierii Salman Rushdie, Amos Oz si J.M. Coetzee, politologul Francis Fukuyama si sahistul activist Garry Kasparov.
The Times contesta topul intelectualilor
Ideea unui top al intelectualilor care joaca un rol important in viata publica isi are insa criticii ei, printre care si editorialistul The Times, Rod Liddle. Acesta sustine intr-un articol recent ca topurile de acest fel sunt, mai degraba, tipice pentru cultura pop comerciala si neintelectuale, clasificarile fiind cel mai adesea imposibile din pricina lipsei unor criterii pe baza carora pot fi facute comparatii. Pentru jurnalistul de la Times, nici expresia "intelectual public" nu are un inteles clar: pe de-o parte, contributiile intelectualilor sunt esentialmente nonpublice, in sensul ca nu au nimic de-a face cu popularitatea, pe de alta parte, exista intelectuali care influenteaza intreaga lume prin contributiile lor stiintifice, fara sa fie vedete mediatice. Alti nominalizati ar putea fi considerati profesionisti sau artisti, fara ca asta sa ii faca "intelectuali", iar lista incearca in mod evident sa asigure diversitatea si un echilibru "sanatos" al reprezentarii.
Insa cea mai importanta critica pe care jurnalistul o aduce nominalizarilor facute de Prospect este faptul ca lista are un parti pris ideologic, fiind subiectiva si partizana: redactia revistei si audienta acesteia sunt compuse din "liberali din clasa de mijloc", topul reflectand preferintele acestora, chestiunile actuale considerate imporante sunt arbitrare, iar intelectualii selectati sunt in majoritate "de stanga", criticand razboiul din Irak si pe George Bush si avand pozitii caracteristice in privinta mediului, dezvoltarii economice, problemelor sociale, religiilor etc. Spre exemplu, sustine Rod Little, pe aceasta lista n-ar fi putut figura biologul James D. Watson, care a descoperit structura ADN-ul si care recent a afirmat ca exista diferente de inteligenta intre albi si negri, sau filosoful britanic Roger Scruton, considerat conservator, insa pe lista figureaza filosofii considerati "marxisti" Jürgen Harbermas si Slavoj Zizek si "guru-ul lingvisticii" si criticul neimpacat al politicii externe a Statelor Unite, Noam Chomsky. De altfel, jurnalistul ii sfatuieste pe eventualii amatori de pariuri sa isi puna banii pe Noam Chomsky (care in 2005, dupa ce a iesit pe primul loc in top, a scris un articol in apararea sa in revista Prospect) si pentru editia din acest an a topului.
si Christopher Hitchens, jurnalist si autor al volumului "God is not Great", numarul cinci in topul din 2005 si nominalizat din nou in 2007, discuta despre utilitatea topului. Desi Hitchens gaseste ca si conceputul de "intelectual" este ambiguu si ca astfel de topuri reflecta doar preferintele unei audiente anume, apreciaza utilitatea unei discutii privind rolul social al "acelor oameni care gandesc pentru ei insisi".
» Prospect
Revista Prospect a fost infiintata in 1995 de David Goodhart, senior correspondent pentru Financial Times, ca o revista lunara generalista, specializata in politica si chestiuni curente. Revista publica articole analitice de mari dimensiuni, dar si reportaje, editoriale si piese scurte. Subiectele recurente includ politica britanica, americana si europeana, probleme sociale, arta, literatura, filmul, stiintele, mass-media, istoria si filosofia. Printre colaboratorii cei mai prestigiosi ai revistei se numara Gordon Brown, Francis Fukuyama, Margaret Atwood si J.M. Coetzee. Rubricile regulate ale revistei poarta nume precum "Out of mind", "Washington watch", "France profonde", "Brusseles diary", "Out of Africa", "Matter of taste" sau "Notes from Undergound".
