» Cursele aeriene care leaga Budapesta de Targu-Mures sunt de patru ori mai numeroase decat cele care leaga orasul din inima Transilvaniei de Bucuresti.
» Targu-Mures este in momentul de fata un teren al afacerilor imobiliare, marile firme obtinand profituri importante din relocarea activitatilor de productie in afara orasului si vanzarea terenurilor detinute in urbe.
» In 2006, comparativ cu 2005, cifra generala de afaceri a scazut cu 25%, desi numarul firmelor active a crescut cu 500.
Cu o populatie impartita aproape egal intre romani si maghiari, municipiul Targu-Mures pare mai degraba legat de Budapesta decat de Bucuresti. Aceasta, desi ponderea romanilor este mai mare decat cea a maghiarilor cu circa trei procente in totalul populatiei. O dovada o reprezinta multiplele curse aeriene rapide care leaga orasul din inima Transilvaniei de capitala tarii vecine. Astfel, saptamanal, 32 de zboruri dus-intors formeaza practic un pod intre Targu-Mures si Budapesta in timp ce numarul curselor aeriene pe ruta Targu-Mures-Bucuresti si retur este de doar opt, de patru ori mai putine. Explicatia o da directorul Aeroportului "Transilvania" Targu-Mures, stefan Petru Runcan, care spune ca operatorii aerieni care fac legatura cu capitala tarii vecine au o strategie diferita de cea a TAROM. "Operatorii aerieni asa au considerat. Este trafic mai mare spre Budapesta, iar cursele rapide fac diferenta", spune Runcan, potrivit caruia un om de afaceri care ar vrea sa vina cu avionul la Targu-Mures din Bucuresti sau invers pentru a rezolva o afacere nu poate sa se intoarca in aceeasi zi cu avionul deoarece cursa TAROM soseste seara la Targu-Mures si pleaca dimineata. Solutiile raman autoturismul personal, avionul de agrement pentru oamenii de afaceri cu dare de mana si microbuzele din ora in ora pe aceasta ruta, insa cu un confort mult mai redus. Pentru targumureseni, speranta ca lucrurile se vor schimba vine doar de la viitoarea autostrada Bors-Bucuresti.
Regres economic si explozia hypermarketurilor
Datele statistice referitoare la economia municipiului Targu-Mures sunt ingrijoratoare. Orasul, care candva avea o industrie performanta, a ajuns acum teatrul operatiunilor imobiliare. Astfel, majoritatea privatizarilor au sfarsit aici prin inchiderea fabricilor si vanzarea terenurilor catre cei interesati pentru construirea de hypermarketuri, mall-uri sau show-room-uri auto. Practic, Targu- Mures a fost invadat in ultimii ani de firme care obtin profit de pe urma comertului, fara activitati de productie importante. In paralel, unele companii au ales sa-si relocheze activitatea in localitati limitrofe, unde au putut cumpara mai usor terenurile, au obtinut mai repede avize si autorizatii, iar facilitatile oferite de administratiile locale au fost semnificative, dupa cum spune fostul sef al DGFP Mures Lucian Savu. "Institutional in Targu-Mures sunt probleme. Atat la nivelul Consiliului Judetean, cat si la nivelul Primariei. Mediul economic isi da seama ca nu are pe cine sa conteze la nivel de institutii, iar institutiile joaca un rol deosebit de important pentru atragerea investitorilor straini prin facilitati, avize, prin celeritatea avizarii si reducerea birocratiei si ma gandesc ca aici este o chestiune institutionala si atunci prefera sa migreze", este de parere Lucian Savu. "Abordarea este nu neaparat gresita, dar perceptia despre asemenea afaceri nu este cea mai fericita, din partea administratiei locale si a celei judetene de la Targu-Mures", adauga el.
"Orice investitie aici naste suspiciuni"
Lucian Savu considera ca aceste probleme existente la nivelul municipiului Targu-Mures nu pot fi negate, iar existenta lor e demonstrata de economia judetului, unde, spre deosebire de municipiu, sunt investitori din toate categoriile. "Cu cat comunitatea locala este mai elastica si oamenii inteleg prioritatile pentru dezvoltare si trec peste luptele politice, total neproductive, cu atat rezultatele se vad mai clar. Parerea mea este ca orice investitie in Targu-Mures naste suspiciuni", apreciaza fostul finantist targumuresean, care sustine ca vorbim de un regres economic al municipiului Targu-Mures in ultimii ani. Targu-Mures se bazeaza in prezent pe consum, nu pe productie. Prosperitatea de suprafata este data de tranzactiile imobiliare. "Multi intreprinzatori gliseaza, isi transfera afacerile din zona institutionala in zona personala, prin tranzactii personale. Nu discutam de o chestiune oculta, ci de o transferare a afacerilor in sens legal. Avand in vedere dificultatile cu care se confrunta producatorii in a-si vinde produsele, avand in vedere standardele europene care ne asalteaza si armonizarea cu legislatia europeana in materia calitatii produselor, multi prefera – poate la fel am face si noi – sa-si valorifice locatiile pe care isi desfasoara afacerile prin afaceri imobiliare", opineaza Savu.
Cifra de afaceri, mai mica cu 25%
Cifrele din documentele financiare referitoare la activitatea agentilor economici din Targu-Mures demonstreaza regresul economic. Astfel, in 2006, comparativ cu 2005, cifra totala de afaceri a firmelor din oras a scazut cu circa 25%, de la 3,6 miliarde de lei in 2005 la 2,7 miliarde de lei in 2006. Aceasta in timp ce numarul agentilor economici activi a crescut in 2006 la 7.380, fata de 6.868, cati erau inregistrati la Administratia Financiara Targu-Mures in 2005. "Sigur ca intre cresterea cifrei de afaceri si cresterea economica ar trebui sa fie o relatie direct proportionala, dar nu intotdeauna cresterea cifrei de afaceri inseamna si crestere economica, pentru ca poti sa ai consumuri intermediare foarte multe si cifra de afaceri sa fie aproape egala cu cheltuiala si atunci nu ai o valoare adaugata care sa concure la cresterea PIB-ului la nivelul zonei", explica Lucian Savu, potrivit caruia regresul economic este evident atunci cand avem in discutie o scadere cu 25% a cifrei de afaceri in conditiile in care variatia inflatiei de la o perioada la alta nu este semnificativa. "Avand o scadere a cifrei de afaceri de la un an la altul, este clar involutie economica", conchide ex-directorul DGFP Mures.
Marile firme, in pierdere sau pe picior de plecare
Societati importante – precum combinatul chimic Azomures, care a tras dupa el ani la rand economia orasului – functioneaza in pierdere in ultima perioada, iar "Manel", fabrica de manusi, candva fanion al orasului, si-a restrans spatiul de productie dupa ce cladirea unitatii a fost transformata in hotel. Ar fi totusi de mentionat ca fabricile de medicamente din oras (Sandoz, fostul Lek Pharmatech, Armedica), producatorul de piese auto CIE Matricon (preluat anul trecut de spaniolii de la CIE Beriz Automotive), dar si producatorul de cizme din cauciuc Profitec nu au parasit, deocamdata, orasul Targu-Mures asa cum a facut Mobexpert, care a renuntat la oras in favoarea parcului industrial Mures.
CJ versus CL
Din punct de vedere politic, forurile de conducere, atat la nivel judetean, cat si la nivelul municipiului Targu-Mures, sustin sintagma "orasul la paritate". In Consiliul Judetean Mures, din punct de vedere etnic, majoritatea o detin romanii cu 18 consilieri, noua din partea PSD, trei ai PD, patru ai PNL, doi de la PRM si un membru PC, in timp ce UDMR are 15 reprezentanti. In ciuda acestei realitati, din cauza protocolului PSD-UDMR, CJ Mures este condus de Edita Emoke Lokodi, reprezentanta UDMR, in timp ce posturile de vicepresedinti au revenit social-democratilor Alexandru Petru Fratean si Emil Groza.
In Consiliul Local Targu-Mures situatia este rasturnata comparativ cu structura populatiei din municipiu. Astfel, UDMR detine majoritatea cu 12 din cei 23 de consilieri. Primaria este insa condusa de Dorin Florea, ales ca independent, trecut ulterior la PD, iar viceprimarii apartin UDMR. Cat priveste alesii locali de etnie romana, acestia provin de la PSD – trei, PD – trei, PRM – doi, PNL – doi, in timp ce un fost social-democrat a ales sa fie independent.
Recensamant
Conform rezultatelor recensamantului din 2002, municipiul Targu-Mures avea 150.041 locuitori. Din punct de vedere etnic, echilibrul intre romani si maghiari este aproape perfect. Astfel, la Targu-Mures locuiesc 75.533 romani, adica 50,34% din totalul populatiei, in timp ce etnicii maghiari sunt in numar de 70.108, adica 46,73%.
In 2005, din datele Directiei Judetene de Statistica Mures reiese ca populatia orasului a ajuns la 147.112, din care 77.145 femei si restul barbati. Aceeasi sursa arata ca sporul natural a fost negativ, numarul mortilor fiind de 1.511 persoane, in timp ce nasterile au fost cu 68 mai putine, iar numarul stabilirilor de domiciliu in localitate a fost la randul sau mai mic decat cel al plecarilor cu domiciliul din localitate. Din punct de vedere religios, datele statistice indica faptul ca la Targu-Mures locuiesc si 3.660 de rromi, ceea ce inseamna 2,44% din populatia orasului, dar si 304 germani. Pe criterii religioase, acelasi recensamant arata ca ortodocsi sunt aproape tot atatia cat numarul romanilor, 69.726, adica 46,62% din populatia orasului, in timp ce 44.849 de persoane sunt reformati, 20.156 romano-catolici, 4.051 greco-catolici si 3.891 unitarieni.
Statistici
» Doar o treime din targumureseni sunt salariati
Numarul salariatilor este, potrivit Directiei Judetene de Statistica, de 55.143, adica aproximativ o treime din numarul total al locuitorilor municipiului Targu-Mures. Cei mai multi dintre acestia, peste 20.000, lucreaza in industrie, circa 8.000 in comert, 1.400 in administratia publica, aproape 10.000 in invatamant si asistenta sociala, restul in asigurari, comunicatii, posta sau in domeniul energetic. Numarul agricultorilor este deosebit de redus, doar 129 de persoane fiind incadrate in acest domeniu.