La sfârșitul confruntării din Charlottesville, Virginia, în urma căreia o tânără a fost ucisă și alți 19 oameni răniți de către un adept al „supremației albe”, care a intrat cu mașina în mulțime, mișcarea de extremă dreapta din SUA a anunțat că noi manifestații vor avea loc în Seattle și Lexington.
În Seattle, manifestanții rasiști s-au încăierat deja duminică seara cu cei mobilizați de mișcarea „Black Lives Matter” (BLM). Ceea ce este îngrijorător este că oameni de ambele părți au ieșit în stradă înarmați cu bâte și cu baloane pline cu o substanță necunoscută. Cordoanele de polițiști antitero au reușit să despartă cele două tabere, astfel că nu s-au raportat răniți.
Cu toate acestea, poliția a fost criticată atât de adepții „supremației albe”, cât și de antirasiști. „Datoria poliției nu este să-i protejeze pe naziști”, striga un protestatar BLM. „Voi omorâți polițiști”, se striga de partea cealaltă a cordonului. La un moment dat, polițiștii au folosit sprayuri cu piper ca să împiedice ruperea cordonului de către cele două părți. Culmea, și unii și alții purtau șepci cu sloganul președintelui Trump – „Să facem America mare din nou”.
Citește și: FOTO + VIDEO. Trump, amenințat de protestatari pentru răspunsul întârziat privind violențele din Charlottesville: S-a furișat pe o rută ocolitoare să intre în reședința din New York, fără să fie văzut de miile de oameni
Alte statui ale confederaților vor fi mutate
În Lexington, Kentucky, primarul Jim Gray a anunțat oficial că va muta două statui ale unor lideri confederați din timpul Războiul Civil, pe motiv că ele împiedică un proiect turistic pentru piața din fața Tribunalului. Deși se așteaptă la o criză de genul celei din Chartottesville, edilul a declarat că nu renunță la decizie și a dat dispoziție ca statuile să fie mutate într-un parc.
„În piața dominată de aceste statui, pe vremea dinaintea Războiului Civil, se vindeau sclavi. Istoria e istorie, îi trebuie un loc aparte, nu ca simboluri controversate ce pot genera violențe. Știu ce vorbesc. Știu cum dezbină subiectul Războiului Civil, confederații și unioniștii. La mine în familie, un unchi a luptat pentru Confederați, doi pentru Unioniști. Nu exista cină în familie să nu ni se povestească acest lucru”, a declarat Gray, care este alb.
Guvernatorul statului Virginia, Terry McAuliffe, a declarat , la Charlottesville, că naţionaliştii albi ar trebui să părăsească oraşul după violenţele de sâmbătă. Pe lângă victima atacului cu mașina și cei 35 de răniți înregistrați în urma violențelor, alți doi ofiţeri de poliție au murit după ce elicopterul în care se aflau s-a prăbuşit, în timpul unei misiuni de supraveghere a protestelor.
McAuliffe a mai spus că cei care care au venit la manifestaţia „Unite the Right” nu sunt patrioţi, aşa cum pretind. „Haideţi să fim serioşi, trebuie să plece din America, pentru că ei nu sunt americani”, a afirmat guvernatorul.
Trump, criticat pentru că nu condamnă explicit
Președintele american a fost criticat de presă pentru că nu a condamnat în mod explicit „atacul terorist” de la Charlottesville, așa cum au făcut deja alți lideri politici, inclusiv republicani. În plus, i se cere public să se delimiteze ferm de mișcările rasiste. Trump nu a postat nimic pe Twitter în acest sens, dar într-un comunicat emis de Casa Albă au fost condamnate „toate formele de violență, bigotism și ură”, inclusiv cele comise „de naționaliștii albi, KKK, neonaziști și toate grupările extremiste”.
Totodată, consilierul pentru securitate națională al președintelui american, HR McMaster, a calificat atacul de sâmbătă din Charlottesville drept „un act de terorism”. „De fiecare dată când este comis un atac criminal împotriva oamenilor pentru a inspira frică avem de-a face cu terorismul”, a declarat duminică McMaster.
Autoritățile l-au identificat pe șoferul mașinii care a intrat în mulțimea din Charlottesville în persoana lui James Alex Fields Jr, din Ohio. Tânărul, în vârstă de 20 de ani, a fost pus sub acuzare pentru omor calificat. Potrivit paginii sale de Facebook, printre idolii săi se numără Adolf Hitler, dar și Bashar al-Assad. Liderii grupării de extremă-dreapta care a organizat demonstrațiile au negat că Fields ar fi fost membru al organizației lor.
Și Black Lives Matter are „atacuri teroriste” la activ
Refuzul lui Donald Trump de a condamna explicit organizațiile de extremă-dreapta implicate în conflcitul din Charlottesville, preferând să precizeze că „multe, multe părți , de multă, multă vreme sunt angajate în astfel de acțiuni” de ură este o poziție a Casei Albe, de a se distanța de mișcările extremiste, de orice fel. În 2016, nici Administrația Obama nu a condamnat explicit mișcarea Black Lives Matters pentru că un adept al acesteia, Micah Xavier Johnson, a deschis focul asupra polițiștilor la un marș al organizației în Dallas, ucigând cinci ofițeri și rănind alți șapte, plus doi civili. Johnson, de culoare, fost veteran al rîzboiului din Afganistan, era nemulțumit de acțiunile prea pașnice ale BLM și declarase că vrea să ucidă mulți albi, în special polițiști. Deși BLM a condamnat atacul, pe care Administrația Obama nu l-a catalogat ca „terorist”, familiile polițiștilor uciși au dat organizația în judecată. Zece zile mai târziu, un alt adept BLM, Gavin Eugene Long, a deschis focul asupra unor polițiști în Baton Rouge, Louisiana, ucigând trei. Din nou, Administrația Obama nu a condamnat fapta ca „act terorist”, avertizând asupra pericolului mișcărilor extremiste în general. Poziție adoptată și de Donald Trump în cazul de față.
