România este ţară de tranzit pentru opiacee, însă tendinţa ar fi aceea ca ţara noastră să devină ţară de destinaţie pentru toate tipurile de droguri. Această afirmaţie a fost făcută de chestorul Sorin Oprea, directorul Direcţiei Naţionale Antidrog, în cadrul conferinţei de lansare a Raportului naţional privind situaţia drogurilor în Romînia.
”Plasarea României pe principala cale de acces a heroinei în Europa a transformat ţara noastră atât într-un teritoriu de depozitare, cât şi într-o piaţă de desfacere a acesteia, fapt reflectat de cantităţile de droguri identificate şi confiscate de organele judiciare în ultimii ani.
În ceea ce priveşte rutele de traficare a heroinei folosite de către reţelele de crimă organizată, s-a observat faptul că în cursul anului 2011 s-a menţinut în prim plan ruta tradiţională balcanică, implicând tranzitarea următoarelor state: Afghanistan – Pakistan – Iran – Turcia – Grecia – fostele state iugoslave – statele din Europa de Vest.
De asemenea, s-a evidenţiat integrarea României, alături de Bulgaria şi Ungaria, ca parte integrantă a braţului nordic al Rutei Balcanice.
Totodată, au continuat să se consolideze informaţiile privind includerea României pe o nouă rută de tranzit a heroinei, care porneşte din Afghanistan spre ţările occidentale, alături de Turkmenistan, Uzbekistan, Kazahstan, Federaţia Rusă şi Ucraina. Astfel, heroina stocată pe teritoriul Ucrainei este traficată către Europa Occidentală prin Polonia, Ungaria sau România”, se arată în raportul Agenţiei Naţionale Antidrog.
Citeşte şi: 42 de români au murit, anul trecut, din cauza consumului de droguri
Similar anilor anteriori, cocaina este un drog reprezentativ pentru marile oraşe (Bucureşti, Constanţa, Timişoara, Cluj-Napoca, Râmnicu-Vâlcea, Deva, Sibiu şi Braşov), regăsindu-se pe rutele principalelor căi de acces pe teritoriul naţional (în special portul Constanţa). De asemenea, în anul 2011 nu au intervenit modificări în ceea ce priveşte modalităţile de transport sau rutele utilizate pentru introducerea cocainei pe teritoriul naţional, provenienţa acesteia fiind stabilită în Bolivia.
Cannabisul din Spania, drogul favorit al consumatorilor români
Raportul mai relevă faptul că principala substanţă de consum pe teritoriul naţional este canabisul provenit din Spania. În anul 2011 s-a constatat o orientare a traficanţilor către organizarea pe teritoriul României a unor culturi de canabis de mici dimensiuni, în scopul evitării riscurilor determinate de eventualele transporturi internaţionale, dar şi intrării pe piaţă a unor traficanţi locali. Astfel, în anul 2011 culturile ilicite de canabis identificate pe teritoriul României au înregistrat o creştere semnificativă faţă de anul 2010, de la 6 culturi însumând 78 de plante de canabis, la 15 culturi ilicite în anul 2011, însumând 897 de plante de canabis.
Ca şi în anul 2010, drogurile sintetice (amfetamine, ecstasy) au provenit în anul 2011 din statele din Vestul Europei, îndeosebi din Olanda, fiind introduse pe teritoriul naţional prin sistemul de coletărie, aerian sau terestru, în acest ultim caz fiind utilizate autoturismele personale ale cetăţenilor români care se întorc din Occident. Datele privind originea substanţelor noi cu proprietăţi psihoactive nu au adus, pe parcursul anului 2011, informaţii noi cu privire la originea acestor substanţe comercializate în România.
Concluziile Raportului Naţional privind situaţia drogurilor
1. Rutele de trafic şi modalităţile de transport ale drogurilor rămân stabile pe întreaga perioadă 2001 – 2011, concomitent cu posibilitatea apariţiei, în ultimii ani, a unei noi rute de transport a heroinei din Afganistan, prin Federaţia Rusă, Ucraina şi, ulterior România.
2. România îşi menţine statutul de ţară neproducătoare de droguri, chiar dacă în ultimii doi ani se remarcă o creştere a numărului de culturi ilicite de canabis, producţia estimată nefiind de natură a produce mutaţii semnificative în piaţă.
3. Cantităţile de droguri confiscate urmează aceeaşi evoluţie sinusoidală, canabisul fiind cel mai capturat drog, urmat de heroină şi produşii de tip amfetaminic, în timp ce confiscările de opiu au scăzut constant.
4. Pe întreaga perioadă 2001 – 2011 se menţine aceeaşi disproporţie între numărul de capturi şi cantităţile de droguri confiscate, ceea ce confirmă ipoteza conform căreia majoritatea drogurilor confiscate sunt formate din cantităţi mici provenite din combaterea traficului stradal.
5. Prin măsurile de ordin legislativ, operativ şi preventiv s-a reuşit diminuarea activităţilor de comercializare a substanţelor noi cu proprietăţi psihoactive, atât prin intermediul „magazinelor de vise”, cât şi prin intermediul Internet –ului.
6. Preţul cu ridicata (en-gros) a continuat şi în anul 2011 să se menţină stabil pentru majoritatea drogurilor traficate, înregistrându-se fluctuaţii mici comparativ cu anul anterior, cu excepţia preţului heroinei care a înregistrat o creştere semnificativă; în acelaşi timp, preţul cu amănuntul a rămas constant.
7. Menţinerea preţului cu amănuntul la heroină, în condiţiile creşterii preţului cu ridicata este explicată prin scăderea purităţii drogului la nivelul străzii.
