Proiectul de modificare a Legii Dreptului de Autor si a Drepturilor conexe, formulat la propunerea Oficiului Roman pentru Drepturile de Autor si a Ministerului Culturii si Cultelor, a inflamat spiritele pe piata tehnicii de calcul. Motivul: modul in care se propune sa fie aplicata asa-numita “taxa pe copia privata” – suma de bani ce este inclusa in pretul de vanzare al echipamentelor IT de multiplicare a informatiei in format digital – copiatoare, scannere, multifunctionale, CD-writere etc.
Anul trecut s-au strans 720.000 de euro
Fie ca stia sau nu, orice cumparator al unui asemenea echipament a platit anul trecut cu pana la 5% mai mult fata de pretul de catalog al aparatului pentru care a optat, in scopul sprijinirii titularilor de drepturi de autor – edituri si autori romani. Numai ca s-au ivit doua probleme. In primul rand, un procent de 5% era cu mult peste marja de profit pe care si-o puteau stabili distribuitorii acestor echipamente, aflata intre 1% si 3%, asa ca multi dintre ei, mici importatori ocazionali, au riscat si nu au platit acesti bani o data ce legea permite ca aceasta plata sa se faca in baza liberei declaratii. Acest lucru nu si l-au putut permite si marii distribuitori oficiali care au virat anul trecut, in contul acestor taxe, in bugetul organizatiilor care colecteaza banii peste 720.000 de euro. Exista insa organizatii care si-au oprit un comision chiar si de 30% din acesti bani pentru serviciile de distribuire a fondurilor catre beneficiarii finali, adica artistii.
Cu o imprimanta simpla, o carte se poate copia in 11 ore
De mai putin de o luna, in urma discutiilor si negocierilor s-a convenit ca nivelul acestei taxe sa se incadreze intre 0,5% si 1,5%, fapt ce ar trebui sa se aplice in acest moment. Insa, in Raportul de tara, UE a facut o recomandare privitoare la stabilirea nivelului drepturilor de autor prin libera negociere, si nu prin lege, recomandare care s-a referit strict la industria de cablu. Ea a fost luata ca fiind de bun augur de organizatiile colectoare, care au revenit in forta si, sustinute de ORDA, cer extinderea acestei directive si asupra echipamentelor IT, ba chiar si a listei de aparate care sa faca obiectul acestor taxe, desi, repetam, UE nu a facut nici o referire la aceasta ramura. Mai mult, nu exista nici un text comunitar care sa reglementeze sau care macar sa se refere la sistemul de stabilire a listei de echipamente pentru care se plateste remuneratie compensatorie pentru copia privata, ca si a cuantumului acesteia, fiecare tara in parte urmand sa rezolve aceasta problema in functie si de gradul de maturizare a pietei respective. Or, la acest punct, nu mai este nici un secret pentru nimeni ca Romania este in coada unei alte liste – aceea a cheltuielilor IT pe cap de locuitor din fiecare tara europeana, cu 35 de euro, un nivel care nu ne face cinste. In schimb, ne putem trezi ca suntem singurii europeni care taxam in acest fel imprimantele – aparate cu ajutorul carora copierea unei carti de 200 de pagini monocrom costa circa 900.000 lei si se poate face in 11 ore (tinand cont ca sunt necesare un scanner si un PC).
In mod cert nu mai avem nevoie de noi bariere in calea informatizarii, dar pentru sprijinirea artistilor romani un procent de pana la 1,5% pentru fiecare aparat de copiat nu a fost considerat a fi un mare sacrificiu pe care natiunea romana sa nu fie in masura sa il faca (in contextul in care exista tari, precum Portugalia, care au refuzat categoric sa mai aplice vreo masura care sa ingreuneze in vreun fel constructia infrastructurii informatice).
ORDA spera ca reprezentantii autorilor sa tina cont de plafoanele europene
Conform noului proiect, cele doua tabere trebuie sa negocieze anual lista produselor taxate si procentul datorat pentru fiecare in parte. “Ne asteptam sa revina si sa ceara cel putin 5% din pretul aparatelor, insa in acest fel s-ar putea ajunge – de ce nu? – si la 10,15 sau 20% daca limitele procentuale de negociere sunt eliminate”, a declarat Valentin Negoita, presedintele APDETIC. “Este o recomandare pe care noi am extins-o si la domeniul copiei private, pentru ca suntem de parere ca ar trebui sa existe si aici negocieri libere, a raspuns Laurentiu Oprea, director ORDA. Daca procentele minime si maxime sunt specificate prin lege, negocierile nu pot fi libere, ceea ce contravine directivei CE. Totusi, nu cred ca nu se va tine cont de plafoanele practicate la nivel european. Oricum, acest proiect a suscitat foarte multe controverse, asa ca am mai amanat data-limita la care el trebuie sa fie gata. Nu se va hotari nimic in aceasta vara, in care ramane sa discutam, urmand ca in toamna, dupa vacanta parlamentara, sa se hotarasca daca acest proiect de lege va intra in dezbatere in Parlament sau va fi promulgat prin ordonanta de urgenta de catre Guvern. Oricum va trebui sa fie avizat de Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei, ca reprezentant al domeniului respectiv. Un lucru este cert: incercam sa introducem reglementari clare in privinta modului de colectare a fondurilor, precum si a unor sanctiuni dure pentru cei care vor incerca sa nu plateasca, precum si o mai mare transparenta a modului in care sunt distribuiti autorilor acesti bani”.
