Prin actuala revizuire a Constituţiei, parlamentul e pe cale să devină o superputere între puterile statului.
Cu o rapiditate demnă de o cauză mai bună, Comisia de revizuire a Constituţiei dezbate amendamentele aduse legii fundamentale. După mai puţin de 10 zile avem un tablou aproape complet al felului în care va arăta România dacă aceste modificări vor intra în vigoare. Regimul semiprezidenţial va fi înlocuit cu unul parlamentar – funcţia de preşedinte rămâne să fie ocupată prin alegeri directe, dar pierde multe dintre atribuţiile pe care le are astăzi. În justiţie vom vedea, cel mai probabil, o revenire a procurorilor sub controlul ministrului Justiţiei, adică sub control executiv. Organizaţiile profesionale ale magistraţilor şi Consiliul Superior al Magistraturii şi-au exprimat deja dezacordul privind modificările propuse şi, motivând prin faptul că au primit propunerile de amendare a Constituţiei cu doar o zi înainte, au cerut termen pentru a depune observaţii scrise referitoare la articolele care au implicaţii directe asupra sistemului judiciar.
Detalii procedurale
Înainte de a discuta principalele amendamente aprobate de către Comisia de revizuire a Constituţiei, ar trebui să vorbim despre câteva detalii procedurale. Primul şi cel mai dezbătut în ultima vreme este cel privind posibilitatea de a revizui Constituţia fără a ţine cont de referendumul organizat în 2009 privind limitarea numărului de parlamentari la 300 şi parlamentul unicameral. Cu privire la această chestiune, Curtea Constituţională s-a exprimat clar în Decizia 682/2012, explicând atât diferenţele între referendumurile consultative şi cele decizionale, cât şi legătura între suveranitatea naţională care aparţine poporului şi libertatea decizională care aparţine parlamentarilor, în calitate de aleşi ai poporului.
Aşadar, jurisprudenţa anterioară a CCR arată că legiuitorul trebuie să se supună voinţei populare exprimate prin referendum, neputând adopta norme, inclusiv norme constituţionale, care să încalce rezultatele referendumului. Rezultatele unui referendum valid nu pot fi infirmate decât prin organizarea unui alt referendum, în cadrul căruia poporul să decidă invers decât la referendumul iniţial. Exact din acest motiv, parlamentarii încearcă din răsputeri să schimbe regulile de organizare a referendumului prin scăderea cvorumului de validitate. Am scris anterior că Legea referendumului atacată la CCR prevede că pentru validarea unui referendum doar 30% din cei înscrişi pe listele electorale trebuie să voteze, iar doar 25% trebuie să exprime un vot valabil – adică, la limită, decizia se va lua cu 12,5%+1 din cei înscrişi pe listele electorale. Pentru a se asigura că de mâine încolo referendumurile nu vor mai reprezenta o piatră de încercare, parlamentarii au introdus în amendamentele constituţionale pragul de participare la referendum de 30% din cei înscrişi pe listele electorale. Desigur, această normă constituţională urmează să se aplice doar după intrarea în vigoare a noii Constituţii.
