De multe ori, atunci când un apartament este supus unor lucrări radicale de reamenajare, toaleta de serviciu este una din încăperile la care se renunţă.
În goana după spaţiu, toaleta de serviciu, împreună cu debaralele sau alte spaţii de depozitare sunt primele sacrificate. Este drept că o familie mai puţin numeroasă se poate lipsi, fără mari neajunsuri, de o a doua toaletă. Chiar dacă însă se optează pentru păstrarea ei, interesul care i se acordă în cadrul reamenajării este unul secundar. Toaleta de serviciu este tratată mai degrabă ca o anexă a locuinţei, decât ca o parte integrantă a ei. De aceea sunt demne de consemnat situaţiile în care se iese din aceste tipare.
În cazul de faţă este vorba de o astfel de situaţie. De fapt, toaleta de serviciu a fost abordată în proiectul de renovare cu acelaşi nivel de interes ca toate celelalte încăperi. Proprietarii nu au făcut nici un compromis în ceea ce priveşte materialele de finisaj şi obiectele sanitare.
Înainte însă ca lucrările de finisaj să fie executate, în această încăpere de numai 1,8 mp, s-au executat câteva lucrări importante: mai întâi a fost eliminată uşa, iar peretele frontal a fost retencuit. O altă operaţie a fost placarea plafonului cu gips-carton, atât pentru a obţine o suprafaţă perfect plană, dar şi pentru a izola fonic şi termic încăperea.
Pentru toaletă a fost montat un rezervor de tip “îngropat”. În acest scop a fost construită o mască din gips-carton. De asemenea, pentru ca lavoarul să poată fi montat conform cu proiectul conceput de arhitect, meşterii au construit o structură metalică din ţeavă rectangulară (foto 1). După forma acesteia a fost decupată o placă din OSB, cu grosimea de 6 mm, care a fost fixată pe scheletul metalic. La final, a fost montat lavoarul şi blatul din lemn din jurul acestuia. Nişa formată sub lavoar a fost transformată în dulap, prin montarea a două uşi din lemn (foto 2).
Elementele care individualizează încăperea sunt poliţele din lemn masiv. Acestea au fost realizate de jur-împrejurul camerei, atât la nivelul pardoselii, cât şi la o înălţime de 1,2 m, pe pereţi. Pentru montajul lor fie au fost construite volume din beton sau gips-carton pe structură metalică, fie au fost folosite elemente precum rezervorul vasului de toaletă sau finisajul din piatră.
Pentru finisaj au fost folosite plăcuţe din piatră naturală, care au fost montate pe aproximativ 30% din suprafaţa pereţilor. Pe restul suprafeţelor a fost păstrată tencuiala calcio-vecchio care a fost zugrăvită cu vopsea albă. Pe pardoseală a fost montat parchet laminat care imită lemnul de stejar. De asemenea, a fost montată o uşă nouă, din lemn masiv.
Elementele care individualizează încăperea sunt poliţele din lemn masiv realizate de jur-împrejurul încăperii iar pentru finisaj au fost folosite plăcuţe din piatră naturală.
Lucrare executată de arhitect Ştefan S. Şteblea, tel: 0723.991.996; web: sssconstruct.com
