Reuniunile corale de la Cluj, mai ales cele ecumeni¬ce, sunt sublime. Dar mai de mult şi nu amu’, cum ar spune Herta Müller, în satele Banatului activau circa 300 de coruri şi fanfare. La Chizătău, de pildă, corul s-a înfiinţat în 1857, iar pe măsură ce au apărut şi altele, aici s-au organizat şase „Olimpiade corale”. Dar cel mai „istoric” eveniment a fost în anul 1924, când la o reuniune corală de la Timişoara a participat şi regele Ferdinand I însoţit de I.C. Brătianu, care au aplaudat frenetic ,mai ales „Rapsodia de la Belinţ” de Sabin Drăgoi. În semn de omagiu adus cântăreţilor de aici, la întoarcere spre Capitală, Suveranul şi cei ce-l însoţeau au oprit în gara Belinţ, unde locuitorii le-au prezentat un adevărat regal de folclor autenic. Nu degeaba a spus Lucian Blaga că Banatul reprezintă barocul etnografiei româneşti…