După ce a costat de cinci ori mai mult decât fusese prevăzut, referendumul din Constanţa s-a dovedit un fiasco, iar liderii locali ai PSD se agaţă acum de datele ultimului recensământ, pentru a dovedi că prezenţa la vot ar fi depăşit totuşi 50%. Legal însă, acestea nu pot fi luate în considerare.
Rezultatele oficiale ale referendumului privind oportunitatea reorganizării administrativ-teritoriale a României organizat în Constanţa arată că puţin peste 43% din cetăţenii înscrişi pe listele electorale au ieşit la vot. Potrivit legii, care prevede o prezenţă de 50% + 1 pentru validarea scrutinului, referendumul este lovit de nulitate, dar preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu, nu acceptă însă înfrângerea.
Acesta spune că au votat 275.398 de cetăţeni (dintre care 96,28% împotriva desfiinţării), ceea ce, după datele recensământului din 2002, ar însemna 43,58% din totalul celor cu drept de vot. Rezultate preliminare ale recensământului din 2011 ar arăta însă că populaţia a scăzut între timp de la 769.000 la 680.000 de locuitori, astfel că procentul se apropie de 51%. „Biroul Electoral nu va valida referendumul până nu primesc de la Institutul Naţional de Statistică cifrele reale privind cetăţenii cu drept de vot”, a declarat Constantinescu ieri. Nici vorbă de aşa ceva, au sărit ca arşi directorul Direcţiei Judeţene de Statistică Constanţa, Enache Buşu, şi prefectul Claudiu Palaz. Ei spun că rezultatele vor fi cunoscute abia anul viitor, subliniind că recensământul nu poate fi luat în considerare.
Acuzaţii de fraudare
Şi USL, şi PDL s-au acuzat reciproc de încălcarea legii, în ziua referendumului. PSD a formulat plângeri penale la adresa primarului PDL din Castelu, pe motiv că a închis secţiile de votare mai devreme decât a decis Biroul Electoral, şi a primarului din Albeşti, pentru că a rupt buletine de vot. Acesta spune că PSD a furat însă 600 de buletine de la Cotul Văii. La rândul lor, majoritatea membrilor BEJ au plângeri penale formulate de prefect, pentru că au acceptat propunerea USL de prelungire a votului cu o oră. Nicuşor Constantinescu a acuzat şi faptul că unele persoane erau trecute pe liste, deşi între timp decedaseră, cum a fost şi cazul fostului primar din Adamclisi. În plus, angajaţii de la DJS nici nu au lucrat duminică, astfel că nu a avut cine să numere voturile.
Un experiment scump
În ciuda neregulilor şi a rezultatului disputat, referendumul a fost perceput de opoziţie ca un experiment scump şi inutil. A costat două milioane de lei, mai mult de cinci ori decât anunţase iniţial şeful CJC, şi nu a avut fundament, pentru că reorgnizarea nu era necesară. Reprezentanţii USL afirmă, la rândul lor, că, în cazuri de asemenea importanţă, este obligatorie consultarea populaţiei. Duminică ar fi trebuit să aibă loc un referendum asemănător şi în Vrancea, al doilea judeţ, după Constanţa, în care instanţa a dat undă verde unui astfel de demers. Prevăzător, preşedintele Consiliului Judeţean Vrancea, Marian Oprişan i-a scris premierului Emil Boc, întrebându-l dacă există vreo iniţiativă legislativă privind reorganizarea, tocmai pentru a nu declanşa “o acţiune cu implicaţii materiale, umane şi financiare importante fără a se dovedi urgenţa acesteia”. În cele din urmă, în Vrancea referendumul nu s-a mai ţinut.
