EXCLUSIV : Cronologia sesizării CCR cu privire la numirea judecatorului României la CEDO
– Premierul Victor Ponta a emis o ordonanţă de urgenţă prin care cei trei candidati pentru judecătorul României la CEDO urmau să fie alesi de o comisie interministerială (în locul Consiliului Superior al Magistraturii). Cei trei candidati alesi de comisie erau sau nu avizati de comisiile parlamentare juridice si de drepturi ale omului ( avizul e consultativ), iar numirea lor revenea Guvernului.
Precizare: din lista cu cei trei candidati trimisi de Guvernul României, este ales un judecator, prin vot, de catre Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei, dar această parte din mecanism nu mai este reglementată de legislatia romaneasca.
– Presedintele ţării a sesizat Avocatul Poporului asupra neconstituţionalităţii ordonanţei, cerând acestuia să sesizeze Curtea Constitutională ( in cazul ordonanţelor doar Avocatul Poporului poate sesiza CCR)
-Premierul a vorbit cu presedintele, a admis ca ordonanţa crează probleme de constituţionalitate prin eliminarea CSM din mecanismul selectiei, a copiat conţinutul actului preşedintelui ţării şi a sesizat, la rându-i, Avocatul Poporului, cerând sesizarea CCR
– Presedintele CSM a sesizat direct CCR, in baza unui alt temei legal si anume cel al conflictului juridic intre puterea judecătoreasca si executiv
——–
UPDATE:
Premierul Victor Ponta a admis ca a gresit că nu s-a consultat cu CSM inainte de a da ordonanta de urgenta pentru numirea celor trei candidati pentru funcţia de judecator CEDO. El a spus ca nu e nici o intelegere ( cu preşedintele ţării) pentru stabilirea mecanismului de alegere a candidaţilor pentru funcţia de judecator CEDO, ci doar consultari. El a spus ca nu vrea conflict cu CSM, pentru ca sa nu apărem iar negativ in raportul de ţară.
Ponta a spus ca ar fi vrut ca pentru desemnarea judecatorului la CEDO să trimita trei candidati, intre care trebuia să fie si o femeie. El a admis ca ”E o problema de constitutionalitate” folosirea ordonanţei de urgenţă.
De asemenea, Ponta a afirmat ca ”si eu vreau ca CCR sa stabileasca daca e sau nu constitutionala”. ”Ieri – a continuat premierul – am cerut si eu Avocatului Poporului sa sesizeze CCR, după ce am vorbit cu preşedintele ţării. In alte ţări, judecatorul este ales de o comisie interministerială, adica de Executiv. La noi, va hotari CCR” a spus Ponta.
Care este procedura UE pentru alegerea unui judecator CEDO
-Fiecare ţară membră a Uniunii Europene trimite trei candidati, între care obligatoriu trebuie sa figureze si o femeie.
-Cei trei candidati sunt intervievati, pentru evaluări, de un subcomitet de afaceri juridice a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei. Dacă cei trei candidaţi NU corespund criteriilor, lista este trimisa inapoi guvernului respectiv
– Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei il voteaza pe cel mai bun dintre candidaţi ( de obicei se fac recomandari de catre subcomisie; conteaza experienţa profesională judiciară şi internationala)
——-
UPDATE: Premierul Victor Ponta i-a anunţat pe membrii CSM că a avut o discuţie cu preşedintele Traian Băsescu pe tema desemnării din partea României a trei candidati pentru functia de judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) şi că amândoi au sesizat faptul că problema trebuie rezolvată în termen.
Mandatul actualului judecator al României la CEDO, Corneliu Bârsan, expira in luna iunie, cand începe mandatul noului judecător .
Premierul a declarat presei ca va respecta decizia Curtii Constitutionale şi ca a apelat la formula ordonanţei de urgenţă pentru a nu se depaşi termenul numirii noului judecător.
_ _ _ _
Consiliul Superior al Magistraturii a atacat la Curtea Constitutionala a Romaniei o ordonanta de urgenta a Guvernului Victor Ponta prin care s-a stabilit ca mecanismul alegerii a trei candidati ( numar obligatoriu, potrivit legislatiei comunitare) pentru funcţia de judecator al Curţii Europene a Drepturilor Omului să revina direct Executivului, eliminandu-se atributiile de selectie a CSM, incălcându-se astfel separatia puterilor in stat.
Preşedintele institutiei, procurorul Oana Andrea Schmidt Hăineală, în calitate de titular al dreptului de a sesiza Curtea Constituţională a României cu soluţionarea unui conflict juridic de natură constituţională, a adresat Curţii Constituţionale o cerere de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre autoritatea judecătorească şi puterea executivă, reprezentată de Guvernul României.
In sesizarea CCR, preşedintele consiliului precizează:”S-a apreciat că, prin schimbarea de către Guvernul României a mecanismului de numire a judecătorului român la CEDO, prin intermediul unei Ordonanţe de Urgenţă a Guvernului, s-a adus atingere principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, în condiţiile în care a fost vidată de substanţă o atribuţie fundamentală a Consiliului Superior al Magistraturii, în calitatea sa – prevăzută de art. 133 alin. 1 din Constituţia României – de garant al independenţei justiţiei”.
De asemenea, presedintele CSM a considerat că modificarea acestui mecanism prin Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului, ”încălcă dispoziţiile art. 115 alin.6 din Constituţia României – astfel cum au fost constant interpretate în jurisprudenţa Curţii Constituţionale – conform cărora ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică”.
Laura Ştefan , expert anticorupţie, ne-a declarat că ”era de asteptat ca CSM să atace la CCR această ordonanţă de urgenţă pentru că este necesară lămurirea competenţelor puterilor în stat, inclusiv in desemnarea judecătorului pentru Curtea Europeana a Drepturilor Omului, fara a se aduce atingere principiului separatiei si echilibrului puterilor in stat. In plus, CCR trebuie, din nou, sa se pronunte asupra granitelor pana la care se pot emite ordonantele de urgenta ”.
Cristina Guseth, directorul Fundaţiei Freedom House România, consideră că ”aceasta confruntare între politicieni şi magistraţi contribuie la separarea apelor dintre lumea politică şi cea juridică. Cred că ar trebui să ne dorim cu toţii ca politicienii să nu poată influenţa justiţia în niciun fel, cu atât mai puţin recompensând oameni care ar putea sa le facă servicii“.
