Tăierile ilegale de păduri, proiecte imobiliare sălbatice, incendii… toate acestea reprezintă multiple ameninţări pentru pădurile din Balcani, considerate comori ale biodiversităţii, relatează joi Agenţia France Presse monitorizată de Agerpres, într-un comentariu referitor la situaţia din acest domeniu din mai multe ţări, inclusiv din România.
Mai multe parcuri naţionale din această regiune a Europei, unde există vaste populaţii de urşi şi lupi, vor marca la sfârşitul acestei săptămâni Ziua internaţională a biodiversităţii, pentru a-i sensibiliza pe cetăţeni faţă de aceste provocări.
ROMÂNIA, unde există cea mai mare suprafaţă de păduri virgine din Europa, după Rusia (300.000 de hectare), n-a fost nici ea cruţată.
În parcul naţional Piatra Craiului, în inima Carpaţilor, aproape 300 de hectare de păduri au fost defrişate între 2004 şi 2007, potrivit organizaţiei neguvernamentale Agent Green, care a denunţat această ”crimă”.
”Este un dezastru. Dacă se continuă astfel, atunci va fi un deşert”, afirma Alex, unul dintre participanţii la acţiune, în faţa unor tulpini aduse la stare de buşteni.
În România, unde comuniştii au confiscat terenurile private, retrocedările efectuate după revenirea la democraţie în 1989 au avut un impact negativ asupra pădurilor, recunoaşte secretarul de stat pentru păduri Cristian Apostol.
În acea vreme, ”chiar dacă exista legea, nu erau structurile de control necesare” pentru a evita ca proprietarii privaţi să-şi defrişeze terenurile recuperate, a declarat Apostol pentru AFP.
Bucureştiul confiscă anual circa 170.000 de metri cubi de lemn tăiat ilegal. ”Din cele 25.000 de procese-verbale întocmite de paza forestieră în decurs de trei-patru ani” doar două au dus la condamnări în justiţie, a afirmat Apostol, care evocă ”interpretabilitatea” legii.
Din 1990, în România au fost despădurite ilegal peste 180.000 de hectare de teren, conform unor rapoarte citate de Apostol.
Dar, potrivit oficialului român, lucrurile au evoluat în sensul cel bun şi sistemul actual de administrare a pădurilor este eficient. Suprafaţa cu păduri ar putea fi chiar în creştere, a afirmat Apostol.
Dar, potrivit AFP, situaţia cea mai alarmantă se întâlneşte în ALBANIA, unde, înainte de 1990, pădurile acopereau 52 % din teritoriul ţării, iar în prezent numai 25 %, potrivit unor date ale Ministerului albanez al Mediului şi altor surse.
Pe coasta sudică a Albaniei, la Vlora, 102 hectare de păduri au fost defrişate pentru construirea – ilegală – a unor imobile, potrivit Asociaţiei naţionale a pădurilor. Tăierile ilegale, de zece ori mai mari decât cele făcute în mod legal, conform unor cifre oficiale, afectează chiar şi parcul naţional Lura, una din bijuteriile Balcanilor. Deşi prevăzute, sancţiunile n-au dus la nici un proces penal.
În SERBIA, unde există, de asemenea, păduri intacte, asociaţia Endemit denunţă defrişările în parcul naţional Kapaonik (sud) pentru construirea de terenuri sportive.
”Guvernul nostru trebuie să decidă dacă strategia sa este dezvoltarea turismului sau protecţia mediului”, susţine Agent Green.
În BOSNIA, unde războiul din 1992-1995 a cauzat distrugeri serioase, 1.200 de fabrici de cherestea din 1.800 sunt ilegale, potrivit media.
Incendiile, criminale sau accidentale, reprezintă, de asemenea, o ameninţare serioasă pentru pădurile din Balcani.
În MACEDONIA, peste 35.000 de hectare de păduri au ars în 2007.
Despădurirea duce la alunecări de teren, inundaţii şi la ameninţarea supravieţuirii urşilor, subliniază Fondul mondial pentru natură (WWF).
Faţă de aceste pericole, guvernele şi organizaţiile neguvernamentale reacţionează. În Croaţia, legea limitează strict construcţiile autorizate în zone forestiere. România va înăspri sancţiunile împotriva comerţului ilegal cu lemn. Suprafeţele plantate cu arbori vor creşte: 6.000 de hectare în Serbia, 15.000 de hectare prevăzute în România, 30 milioane de arbori în Macedonia.
”Ceea ce plantăm acum va deveni o pădure matură în decurs de 80 de ani”, estima Gabriel Păun, preşedintele filialei Agent Green din România.
