La iniţiativa Ordinului Arhitecţilor din România, Muzeul de Artă din Constanţa este în aceste zile gazda unei expoziţii inedite, prin prezentarea unor clădiri de patrimoniu semnate de arhitectul Victor Ştephănescu.
Constanţa păstrează şi astăzi mare parte dintre lucrările arhitectului Victor Ştephănescu, unele fiind monumente istorice, făcând parte din patrimoniul naţional, cum ar fi Moscheea Carol I, Palatul Comunal (azi Muzeul de Istorie şi Arheologie), Casa Pariano (azi Muzeul Jalea), Casa Cănănău (fostul sediu al Consulatului Chinez), Casa Ecsarhu (azi dispărută), a doua clădire a Cuibului Reginei de pe digul din nord (azi Muzeul Portului), sediul Bursei Noi din port, sediul Pompierilor din port, Vila Luceafărul, Vila Pretorian şi Cazinoul din Mamaia. Tot el s-a ocupat de sistematizarea Pieţei Ovidiu, mutând şi statuia lui Ovidiu în centrul ei.
La evenimentul care a deschis expoziţia au creionat viaţa şi opera lui Victor Ştephănescu directorul Muzeului de Artă, dr. Doina Păuleanu, preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România, Alexandru Bălan, şi binecunoscutul arhitect Radu Cornescu.
„Victor Ştephănescu domină cu opera sa începutul de secol XX, mai întâi în stil neoromânesc, apoi după primul război mondial, promovează stilul modernist alături de alţi arhitecţi”, a spus arh. Radu Cornescu. „Unul dintre arhitecţii care a contribuit la structura urbanistică a oraşului nostru realizând câteva dintre elementele care sunt emblemă este desigur Victor Ştephănescu. Relaţiile mele cu acest arhitect sunt de altfel dintre cele mai profunde. Pe când eram elevă a liceului «Andrei Şaguna» priveam la un bloc care era perpendicular pe liceul meu, foarte bine făcut, şi am aflat că era conceput de Victor Ştephănescu (…)
Iată aşadar că activitatea unor arhitecţi celebri care au lucrat în oraşul nostru este deosebit de importantă pentru istoria urbei, ea demonstrează o dată în plus o voinţă de a recupera decalajele culturale instituite între oraşul nostru revenit la ţară în 1878 şi celelalte mari oraşe ale ţării, fapt care cerea eforturi constructive şi edilitare pe măsură”, a punctat directorul Muzeului de Artă. La rândul său, Alexandru Bălan a vorbit despre rolul arhitecţilor în societate şi despre munca tehnică, dar şi creativă a celor care aduc o contribuţie importantă prin realizărilor lor.
Proiecte valoroase
Clădirile proiectate în stil modernist în perioada interbelică sunt lucrări complexe, extrem de bine gândite. Spre exemplu, Cazinoul din Mamaia, realizat în 1935, a fost conceput în trei etape. S-a ridicat mai întâi pavilionul central, apoi s-a lucrat la cabinele de băi şi în final la pasarela cu bar maritim şi tobogane, fiecare având buget, avizare şi execuţie separate. Pavilionul central a fost realizat piramidal, cu corpuri dispuse în trepte spre plajă, spre nord şi spre sud, iar faţada principală dinspre vest are ca dominantă un turn-semnal cu o intrare majestuoasă. Un alt exemplu este Bursa de mărfuri, Bursa nouă din portul Constanţa, o clădire impunătoare, de 960 mp, cu două etaje şi cu o înălţime considerabilă. De asemenea, fostul sediu al Primăriei, astăzi Muzeul de Istorie şi Arheologie, lucrat în stil neoromânesc, are un aspect monumental. Clădirea se întinde pe verticală pe cinci nivele: subsol, parter, două etaje şi mansardă.
Victor Ştephănescu s-a remarcat şi în pictură, mai ales în tehnicile de acuarelă şi creioane colorate, având lucrări expuse în câteva expoziţii. Semnează de asemenea grafica pentru felicitări şi cărţi poştale, dar şi pentru câteva serii de timbre cu imagini din Basarabia şi Bucovina, scoase de Poşta Română.
Expoziţia de la Muzeul de Artă este rezultatul unei munci de aproape un an de zile şi cuprinde repere biografice ale celui care a fost Victor Ştephănescu, casele pe care acesta le-a proiectat, dar şi atmosfera oraşului Constanţa de odinioară.
Expoziția poate fi vizitată la Muzeul de Artă
