Rusia încearcă să forţeze fostele state exsovietice să devină membre ale uniunii vamale Rusia-Kazakhstan-Belarus. În caz contrar riscă sancţiuni economice. Informaţia este detaliată de cotidianul american New York Times, care publică, în ediţia eletronică de ieri, un articol care arată ce arme utilizează Rusia pentru a-şi întâri poziţia pe plan european.
Vă prezentăm integral articolul publicat de cotidianul de peste ocean:
“Pentru Dmitri O. Rogozin, viceprim ministrul Rusiei, nu a fost suficient să atenţioneze Republica Moldova asupra “gravei greşeli” de a strânge legăturile cu Europa.
În timpul vizitei pe care a efectuat-o aici, luna trecută, domnul Rogozin a lăsat să plutească o ameninţare referitoare la apropiata iarnă care urmează să cuprindă acest fost stat exsovietic, care este complet dependent de gazul rusesc.
Apoi, patriarhul Bisericii ortodoxe ruse, Kirill I, într-una din rarele sale apariţii, a denunţat situaţia din Europa de Vest unde “religia pur şi simplu a dispărut”. Şi, trei zile mai târziu, oficialii ruşi, îngrijoraţi de sănătatea publică, au interzis comercializarea vinului din Republica Moldova, cel mai important produs la export al acestui fost stat sovietic.
Avertismentul Rusiei, pe care Kremlinul îl neagă, nu se adresează însă doar Moldovei. Înaintea conferinţei în care UE planifică să anunţe încheierea unor acorduri politice şi economice cu câteva state din fostul spaţiu sovietic, Rusia a început o campanie de convingere a acestor ţări, cărora li s-a explicat că este mai benefic pentru ele să se alăture uniunii vamale Rusia-Kazakhstan-Belarus.
În august, brusc, Rusia a oprit importurile din Ucraina. A ridicat restricţiile după o săptămână, dar un consilier economic al preşedintelui Putin a fost de părere că aceste sancţiuni ar putea fi permanente dacă Ucraina ar semna înţelegerile cu UE în cadrul conferinţei de luna viitoare, pas pe care Sergei Glazyev l-a cataloga ca fiind “sinucigaş”.
Citeşte şi: Ajutaţi Moldova în războiul cu Rusia
În luna septembrie, Armenia, care este dependentă total de Rusia din motive de securitate, pur şi simplu a capitulat. După o întâlnire cu Vladimir Putin, preşedintele Serzh Sargsyan a declarat sec că Armenia se va alătura uniunii vamale Rusia-Kazakhstan-Belarus, anulând ani de muncă în cadrul Programului de parteneriat cu UE.
Preşedintele Sargsyan a fost luat prin surprindere de un protest care a avut loc în Yerevan, în cadrul căruia mii de cetăţeni au subliniat faptul că ţara lor nu are graniţă comună cu nici unul din statele membre ale acestei uniunii vamale.
Luna aceasta, Rusia a luat în vizor Lituania, ţară membră a UE, a cărei capitală, Vilnius, va găzdui conferinţa de luna viitoare. Rusia a început o serie de inspecţii vamale şi a interzis importurile de lapte şi produse lactate din Lituania.
Citeşte şi: E timpul ca guvernul Ponta să înceteze să mai facă jocul ruşilor
Însă presiunea este mult mai mare în Moldova, un stat mic, cu 3,6 milioane de locuitori, situat între România şi Ucraina, care este de departe cel mai sărac de pe continent, cu un venit anual de circa 3.500 de dolari pe cap de locuitor, mai puţin decât jumătate cât are Albania.
Pe lângă restricţionarea importului de vinuri, circulă zvonul că zeci de mii de cetăţeni moldoveni care lucrează în Rusia vor fi trimişi acasă, iar familiile acestora vor rămâne fără o sursă de venit. De asemenea, există temerea că vor fi restricţionate şi importurile de mere şi alte produse.
În loc să intimideze liderii statelor cu o coaliţie fragilă la guvernare, tactica Rusiei face să consolideze înţelegerile politice şi de liber schimb cu UE.
Citeşte şi: Rogozin, din nou pe post de Kalaşnikov
“Semnarea acestor înţelegeri este singura şansă a Moldovei ca acest stat să se dezvolte ca o ţară europeană, în spirit european”, a spus preşedintele Nicolae Timofti în cadrul unui interviu.
Timofti a subliniat faptul că blocarea importului de vinuri este o decizie politică, legată de dorinţa din ce în ce mai mare a Rusiei de a reuni fostele state sovietice într-o uniune vamală.
În cadrul interviului Nicolae Timofti şi un alt oficial guvernamental au spus că abordarea Rusiei a dat greş, atât din punct de vedere politic cât şi economic, determinând o scădere a încrederii în piaţa rusească.
În 2006, când Rusia a impus restricţii la importul de vinuri din Moldova, oficialii de la Chişinău au spus că ponderea exporturilor era de peste 70% pe piaţa de aici. Astăzi, aceasta absoarbe doar 30% din vinurile moldoveneşti, iar unii manageri au afirmat că au renunţat complet să mai exporte în Rusia.
Citeşte şi: Uniunea Europeană felicită Republica Moldova pentru progresele sale
“Am renunţat să mai operăm pe piaţa din Rusia din 2009”, susţine Adrian Sîrbu, a cărei familie este proprietara companiei Asconi din Puhoi, o localitate situată la 20 de mile sud-est de Chişinău. “Este o piaţă foarte atractivă dacă te uiţi la oportunităţile de vânzare, la dimensiunea acesteia. Numai în Moscova poţi să îţi dezvolţi foarte bine afacerea, dar pe urmă, trebuie să amesteci şi politica în povestea asta. Aceasta este problema-riscul politic”. “Ca să fiu sincer, este vorba doar de politică”, a adaugat Sîrbu. “De ce să suferim noi din cauza politicienilor?”
Răspunsul oficial al Moldovei a fost să solicite clarificări Rusiei referitoare la vin şi să ceară un răspuns scris referitor la noi cerinţe tehnice.
Liderii europeni au condamnat demersurile Rusiei şi au luat decizii de contrabalansare, cum ar fi ridicarea limitelor pentru importurile fără taxe a vinului moldovenesc.
“Vom continua să le spunem prietenilor noştri din Moscova că este inacceptabil ca partenerii noştri să fie supuşi unei astfel de presiuni”, a declarat recent Stefan Fule, comisar european pentru extindere şi politica de vecinătate, în cadrul unei conferinţe susţinute alături de primul ministru Iurie Leanca.
Oficialul european a spus că acordul aduce “beneficii clare nu doar pentru vecinii noştri, Moldova, dar şi pentru vecinii vecinilor noştri”.
Citeşte şi: Drumul spre Vest: Solidaritate cu Moldova pe străzile Bucureştiului
În ciuda faptului că Republica Moldova este singurul stat fost sovietic unde comuniştii au recâştigat puterea, controlând Parlamentul şi conducând ţara din 2001 şi până în 2009, această ţară şi-a exprimat clar opţiunea către vest, în 2004 redenumindu-şi Ministerul Afacerilor Extene în Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene.
În trecut Moldova a aparţinut României, iar limba moldovenească este similară limbii române. În această lună, Dmitri O. Rogozin, viceprim ministrul Rusiei, a postat pe Twitter un mesaj, sugerând faptul că România are un plan secret să anexeze Republica Moldova, după ce susţine integrarea europeană a acestui stat.
Unii oficiali moldoveni au acuzat Rusia că instigă la dezordine în ţară prin inflamarea conflictului cu Transnistria, un teritoriu separat care şi-a declarat independenţa şi unde aproape o mie de militari ai Rusiei sunt încă staţionaţi, dar şi prin finanţarea grupurilor politice ce încearcă să destabilizeze colaitia la guvernare.
Partidul Comunist, care a rămas cel mai numeros grup din Parlament şi se opune unui tratat politic şi comercial cu UE, a început în această luna să ceară alegeri anticipate în încercarea de a schimbă actuală guvernare. Marţi, pentru a două oară în două săptămâni, parlamentul a respins moţiunea de neîncredere în guvern propusă de comunişti.
Guvernul a fost pe punctul de a cădea la începutul acestui an, după o bizară serie de evenimente ce a început în decembrie, când un om de afaceri a fost omorât accidental la o vânătoare la care participau şi oficiali de top. Vlad Filat, prim-ministru în acea perioadă, a fost înlocuit în urmă scandalului ce a urmat.
Actualul prim ministru, dl. Leancă, a declarat că în timp ce guvernul urmăreşte rezolvarea problemelor, inclusiv măsuri anticorupţie şi îmbunătăţirea sistemului judiciar, în speranţa unei eventuale aderări la UE, rezultatele nu sunt încă certe. “Există încă ameninţări, şi ele vin din faptul că nu am atins încă un moment ireversibil al dezvoltării, al drumul nostru către viitor.
Într-un interviu, el a descris Moldova că aflându-se la o răscruce. “Noi putem alege o cale, care ar însemna îmbrăţişarea valorilor democratice şi a acelor valori ce cnstruiesc o societate viabilă, funcţională, cu o economie prospera”, a spus Leancă. “sau putem rămâne blocaţi în această zonă gri, unde nu funcţionează domnia legii, unde oamenii nu au încredere în viitor şi părăsesc ţara”.
Iulian Groza, adjunctul ministrului de externe, a spus că o concentrare asupra Europei, o piaţă de 500 de milioane de oameni, este opţiunea evidentă, şi că Moldova a luat demult această decizie, iar Rusia trebuie să accepte decizia politică a Moldovei.”Noi vrem să fim trataţi măcar cu respect, dacă nu că egali, de partenerii noştri mai puternici”, a spus el.
Preşedintele Timofti a declarat că el crede că Moldova va adera la Uniunea Europeană, şi chiar prevede relaţii bune cu Rusia în viitor. „Poate că la un moment dat, în viitor, Rusia însăşi va deveni membru al Uniunii Europene”, a spus el. Şi vom fi din nou împreună.”
